După instalarea în funcţia de primar, Elena Lasconi a reorganizat personalul Primăriei Câmpulung, propunând Consiliului Local o organigramă şi un stat de funcţii care aduc un supliment de şapte posturi faţă de mandatul lui Liviu Ţâroiu. Primăriţa susţine că are argumentele sale pentru majorarea, pe hârtie, a grilei de salariaţi cu poziţii noi, în privinţa cărora are certitudinea că nu va face angajări până la ocuparea lor în totalitate. O dată, pentru că nu va găsi la Câmpulung oamenii buni pe care şi-i doreşte. Şi este greu de crezut că va convinge profesionişti din alte oraşe să se mute cu serviciul la noi. A doua oară, pentru că s-a lămurit că sunt domenii – aşa cum sunt fondurile europene – în care este avantajos să lucrezi cu firme de profil, care să-ţi asigure succesul unei finanţări nerambursabile. Poliţia Locală, cea mai contestată structură a aparatului administrativ al primarului, a scăpat de desfiinţare, dar a trecut prin restructurare, pierzând 13 agenţi de pază. Tăierea de posturi produsă nu numai în teorie, ci şi în practică, întrucât paznicii au fost triaţi prin concurs, până au rămas şase, este contestată la Tribunalul Argeş de trei dintre cei cinci consilieri locali PSD. Litigiul înregistrat pe 12 martie 2021 la Secţia Civilă – Contencios administrativ şi fiscal are primul termen fixat pe 12 aprilie 2021.
Potrivit consilierilor PSD, hotărârea e nelegală. Lipsesc analiza de risc şi planul de pază actualizat, cu avizul Poliţiei Naţionale
Reclamanţii Ţâroiu, Manea şi Neculăescu solicită Tribunalului Argeş să anuleze doar o parte a Hotărârii Consiliului Local nr.16 din 28 ianuarie 2021. Şi anume partea referitoare la reorganizarea Serviciului Poliţie Locală în Direcţie, prin crearea de noi compartimente şi desfiinţarea a 13 posturi de agenţi de pază. Ţâroiu&Compania au mai solicitat magistratului de la Piteşti să suspende executarea respectivei hotărâri. Demersul îndreptat împotriva pârâţilor Consiliul Local Câmpulung şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Câmpulung, reprezentată de primarul Elena Lasconi, are următoarea justificare.
„Anterior reorganizării Poliţiei Locale, toţi cei 18 agenţi de pază aveau, ca atribuţii, paza bunurilor de interes public. La fel ca ceilalţi poliţişti locali – funcţionari publici îndeplineau atribuţii în domeniul ordinii publice, circulaţiei rutiere şi ocrotirii şi pazei bunurilor de interes local.
Prin reorganizarea serviciului, practic, a avut loc o modificare în îndeplinirea activităţilor de pază a bunurilor, valorilor, protecţiei şi siguranţei persoanelor, prin aceea că o parte dintre agenţii de pază sunt concediaţi, iar o parte din ceilalţi poliţişti locali, funcţionari publici, sunt trecuţi în cadrul altor compartimente nou create în urma reorganizării.
Prin noua reorganizare s-au modificat măsurile de securitate privind paza bunurilor, valorilor şi protecţiei persoanelor şi s-a afectat planul de pază, fără o analiză de risc şi fără o actualizare a planului de pază avizat de Poliţia Naţională.”
Astfel, plângerea celor trei consilieri PSD se întemeiază pe lipsa analizei de risc, efectuată de unitate, în conformitate cu care sunt adoptate măsurile de securitate, şi a planului de pază, despre care legea prevede că: „(…) Se depune la structura de Poliţie organizată la nivelul U.A.T., pe raza căreia se află obiectivul, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea pazei, potrivit contractului de prestări de servicii ori deciziei conducerii, în cazul pazei proprii. Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia modificării suprafeţei, topografiei obiectivului, a dispozitivului de pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul unor acte adiţionale. (…) Paza se organizează şi se efectuează potrivit planului întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al Poliţiei. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.”
Potrivit reclamanţilor, analiza de risc la securitate este singurul document care justifică măsura reorganizării Poliţiei Locale şi diminuarea unor posturi, pe motiv că sistemul de supraveghere video poate asigura paza obiectivelor de interes local din oraş.
Două birouri de „umplutură”
Cei trei contestă şi noua structură a Poliţiei Locale, în care apar Birourile Monitorizare a Domeniului Public şi Privat şi Autorizări, considerate de reclamanţi „improvizate, umpluturi, în contra Legii 155/2010 a Poliţiei Locale, pentru a însăila numărul funcţionarilor publici necesari structurii noii direcţii.” Aceştia se leagă şi de contradicţia ivită între organigramă şi statul de funcţii. În organigramă figurează Biroul Ordine Publică, Biroul Monitorizare a Domeniului Public şi Privat, care, în statul de funcţii, sunt trecute sub formă de compartimente. Aspect important, consideră reclamanţii, întrucât legea impune un minimum de 5 posturi de execuţie pentru existenţa unui birou. Or, în cazul organigramei aprobate în ianuarie, Biroul Ordine Publică deţine 4.
Nicolae, retrogradat ca şef de serviciu Circulaţie, în loc să fie avansat ca director al Poliţiei Locale
Ultima critică a lui Ţâroiu, Manea şi Neculăescu: „Printr-un artificiu nelegal, în noua organigramă, fostul şef al Poliţiei Locale este trecut în cadrul compartimentului nou creat, Serviciul Circulaţia pe Drumurile Publice. (…) Indirect, se desfiinţează postul de şef al Poliţiei Locale şi se creează un nou post de şef de serviciu. (…) Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.” Or, în cazul de faţă, aceleaşi atribuţii sunt transferate directorului Poliţiei Locale. După logica celor trei, „fostul post de şef de serviciu Poliţie Locală trebuia să se regăsească în postul de director”, fiind vorba despre o transformare.
Înainte să se adreseze instanţei, contestatarii organigramei au făcut o plângere prealabilă la Consiliul Local, respinsă printr-o hotărâre din 25 februarie 2021, şi au sesizat Prefectura, ca să nu emită viza de legalitate, dar şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Cum se apără aleşii
Principalul argument pentru care Consiliul Local a respins, pe 25 februarie, plângerea prealabilă a celor trei arată astfel: „În municipiul Câmpulung s-a montat un sistem de supraveghere video, care este compus dintr-o infrastructură de 114 camere de supraveghere, reţele de date şi de alimentare, servere şi alte echipamente de înregistrare şi gestiune a datelor, inclusiv software-ul aferent şi o incintă – centru de control prevăzut cu echipamente de vizualizare în direct a fluxului video captat de camere, centru care funcţionează la Dispeceratul de monitorizare din cadrul Primăriei Câmpulung. Toate camerele de supraveghere video funcţionează în regim 24 din 24 de ore, 7 zile pe săptămână. În contextul actual, securitatea obiectivelor, a spaţiilor publice, a intrărilor şi ieşirilor din municipiul Câmpulung este asigurată printr-o supraveghere video eficientă, care permite atât monitorizarea în timp real a domeniului public, a evenimentelor şi persoanelor suspecte, a autoturismelor care intră şi ies din oraş, cât şi înregistrarea şi stocarea imaginilor video. Sistemul de supraveghere video se adresează, în principal, spaţiilor publice, drumurilor de acces în localitate, parcurilor şi intersecţiilor principale din localitate.
Aşadar, nu se poate susţine că s-a afectat planul de pază, dimpotrivă, măsurile de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prin supraveghere video sunt mai eficiente. Acest sistem permite atât monitorizarea în timp real a evenimentelor şi a persoanelor suspecte, cât şi înregistrarea imaginilor video.”
Cum îşi apără Elena Lasconi organigrama
„Am cerut Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici un punct de vedere înainte de a o face. Eu m-am gândit aşa. Ce se întâmplă în acest an? Va fi greu, ca atunci când a fost criza financiară din 2008. Pe lângă tăierile de salarii, au fost disponibilizări. Când se face disponibilizare, cu ce începi? Cu posturile nou create. Nu este mai bine să ai posturi nou create în organigramă, ca să le tai, decât să dai oameni afară? Dacă vom putea vreodată să angajăm…, deşi îmi este foarte greu să cred că vom putea vreodată să angajăm specialişti pe fonduri europene, zece oameni, mai ales că poţi să externalizezi. Poţi să faci un grup de patru-cinci, dar să lucrezi cu unii care au rată de succes. Pentru că vrei să obţii finanţarea, nu numai să scrii proiecte.”, susţine primarul Elena Lasconi, care a ajuns la concluzia sugerată în Consiliul Local, în momentul votării organigramei. Şi anume că este mai sigur să lucrezi cu profesionişti din afara Primăriei, cu reputaţie şi experienţă în domeniul accesării programelor europene de finanţare, decât să ţi se lungească gâtul aşteptând candidaţi la concursuri cu şanse de a recruta cel mult debutanţi. Magda BĂNCESCU