Procesul, mutat de la Tribunal la Curtea de Apel, a fost suspendat, întrucât pe fostul director nu l-a mai interesat judecata
Separat de procesul intentat primarului Câmpulungului, pentru suspendarea din funcţie cu repetiţie, fostul director al Spitalului Municipal l-a dat în judecată şi pe ministrul Sănătăţii. La data înregistrării acţiunii, 18 septembrie 2020, Ministerul Sănătăţii era condus de Nelu Tătaru şi tot pe el l-a prins în funcţie şi finalul litigiului, consumat pe 11 decembrie. Succesorul său în funcţie, Vlad Voiculescu, avea să depună jurământul două săptămâni mai târziu. Nu că ar fi dat în clocot vreunul, fostul sau actualul, să-i dea replica la tribunal unui conţopist mărunt din teritoriu, care pierde timpul prin instanţe, după funcţie şi bani. La sfârşitul anului trecut, după cum v-am relatat înainte de Crăciun, Nicolaie Alexe a pierdut litigiul deschis colegului de partid Liviu Ţâroiu, care, de nevoie, a semnat cele două dispoziţii „soldate” cu manageri noi, Andrei Aron, respectiv Grigore Stănescu. După ratarea unui verdict favorabil în acest proces, pe Alexe nici că l-a mai interesat cel cu ministerul şi cu ministrul, realizând, pesemne, că-şi recâştigă biroul de director tot atunci când ajunge Ţâroiu din nou primar.
Alexe a acuzat că ordinele lui Tătaru s-au emis cu exces de putere
Disputa lui Nicolaie Alexe cu Ministerul Sănătăţii şi cu ministrul Nelu Tătaru, căci el l-a demis, pardon, suspendat din funcţie, s-a purtat pentru anularea celor două ordine graţie cărora Andrei Aron a ocupat, pentru scurt timp, funcţia de manager al Spitalului Câmpulung. Primul ordin era din 30 aprilie 2020, când ne aflam încă în starea de urgenţă, moment în care ministrul Nelu Tătaru l-a înlocuit pe Alexe cu Aron, Spitalul Municipal fiind la „discreţia” Ministerului Sănătăţii în acea perioadă. A doilea ordin a fost emis de Tătaru pe 15 mai 2020, în prima zi a stării de alertă, când i-a prelungit şederea lui Andrei Aron în scaunul lui Alexe.
În afara anulării celor două acte ale ministrului, Alexe voia şi salariile de director neîncasate, din 30 aprilie, până pe 25 mai, când Liviu Ţâroiu l-a readus la conducerea unităţii sanitare, manageriate într-o manieră amatoare, într-o perioadă teribilă.
Din capul locului, la Tribunal s-a pus în discuţie chestiunea necompetenţei materiale a acestei instanţe, dată fiind calitatea pârâţilor. Şi anume rangul autorităţii publice chemate în judecate, pentru care Tribunalul nu era de ajuns. Însă avocatul lui Alexe a fost de părere că „autoritatea centrală are reprezentativitate prin instituţia în care reclamantul – Nicolaie Alexe – îşi desfăşoară activitatea”. Şi anume Spitalul Municipal Câmpulung.
Alexe, prin reprezentantul său la proces, s-a apărat invocând că ordinele lui Tătaru au fost adoptate cu exces de putere, ca atare sunt nelegale. Primul document, cel emis în stare de urgenţă, este motivat de neîndeplinirea de către Alexe a atribuţiilor de serviciu. „Prin acelaşi ordin s-a dispus suspendarea, deşi reclamantul nu a săvârşit fapte care să constituie neîndepliniri ale atribuţiilor de serviciu, simpla enumerare a unor deficienţe, fără a fi redate concret faptele săvârşite şi datele la care au fost săvârşite, nefiind în măsură să asigure legalitatea unui act administrativ sancţionator.”, redăm din apărarea pe care şi-a construit-o fostul director, aşa cum a fost consemnată în hotărârea Tribunalului Argeş (sursa: rolii.ro).
Iar pentru al doilea ordin – consideră Alexe – Ministerul Sănătăţii nu mai avea competenţa de a-l emite, deoarece Spitalul Câmpulung revenise în subordonarea autorităţilor locale. Cât despre despăgubirile solicitate, fostul director se considera îndreptăţit la plata lor, „întrucât, prin ordinele atacate, i-a fost creată o pagubă materială reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite în temeiul contractului de management şi cele efectiv încasate, în calitate de şef al Serviciului de management al calităţii serviciilor medicale.”
Ministerul Sănătăţii a ripostat cu o întâmpinare faţă de afirmaţiile şi acuzaţiile lui Alexe, solicitând ca acţiunea în instanţă a acestuia să fie respinsă ca neîntemeiată.
Ministrul Tătaru a ţinut cont de ce i-a imputat Prefectura lui Alexe: fapte şi acţiuni de management defectuos
„Retrogradarea” lui Alexe a avut la bază cele sesizate de Instituţia Prefectului Judeţului Argeş Ministerului Sănătăţii: fapte şi acţiuni de management defectuos cu privire la Spitalul Municipal Câmpulung. „Ţinând cont de gravitatea faptelor prezentate, prin ordinul mai întâi emis, a fost suspendat raportul de serviciu al reclamantului, pe perioada stării de urgenţă, el fiind, în aprecierea autorităţii pârâte, legal emis.” La fel şi cel de-a doilea, acesta putând „să îşi producă efectele juridice până la epuizarea efectelor determinate de starea de alertă sau până la abrogarea O.U.G. nr. 70/2020” (n.r. privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2).
La acea dată, „ministrul Sănătăţii deţinea competenţa de numire, suspendare şi eliberare din funcţie, inclusiv a managerilor din unităţile sanitare din subordinea administraţiei publice locale, această atribuţie fiindu-i retrasă la data intrării în vigoare a Legii nr.179/2020.”, redăm din hotărârea judecătorească.
Tribunalul a stabilit: Curtea de Apel este competentă să judece cererea lui Alexe
Înainte de a se tranşa fondul acţiunii, a fost analizată excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului, care s-a dovedit a fi întemeiată. Prin urmare, se impunea declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Unul dintre motive: Nicolaie Alexe nu era funcţiona public, nici înainte, nici după, nici pe parcursul derulării contractului de management, chiar dacă a fost numit în funcţie printr-un act administrativ. Şi anume dispoziţia lui Liviu Ţâroiu din 14 iunie 2019, după controversatul concurs, care face obiectul unui alt proces, deschis, de data aceasta, de prefectul Emanuel Soare. „Prin urmare, litigiul nu aparţine contenciosului funcţiei publice, ceea ce înseamnă că, pentru stabilirea competenţei materiale de soluţionare a acestuia, nu pot fi avute în vedere dispoziţiile Codului administrativ, potrivit cărora cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.”, a apreciat magistratul pe a cărui masă de lucru a ajuns solicitarea lui Nicolaie Alexe.
Mai mult, suspendarea acestuia din funcţie a avut la bază ordine de ministru. „Având în vedere că obiectul acţiunii nu îl constituie contractul de management, act încheiat cu autoritatea locală, şi nici actul de numire a reclamantului în funcţia de manager, emis, de asemenea, de către autoritatea locală, ci actele administrative ale unei autorităţi centrale, prin care, în regim de putere publică, s-a dispus suspendarea efectelor acestui contract şi a dreptului reclamantului de a exercita funcţia de manager, se reţine că, pentru stabilirea competenţei materiale, devine aplicabil criteriul referitor la rangul autorităţii publice chemate în judecată, în calitate de emitent al actelor atacate. Pe temeiul acestui criteriu, trebuie să se reţină că litigiul este dat în competenţa Curţii de Apel, iar în raport cu domiciliul reclamantului, se constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Curţii de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.”, redăm din hotărârea judecătorească a Tribunalului care, pe 11 decembrie 2020, şi-a declinat în favoarea Curţii de Apel competenţa de soluţionare a cererii lui Alexe.
Curtea de Apel a suspendat judecata. Pe Alexe nu-l mai interesează verdictul instanţei
Pe 23 decembrie 2020, regăsim solicitarea lui Nicolaie Alexe înregistrată la Curtea de Apel Piteşti, mai mult încurcată cu acest dosar. Că reclamantul n-a mai fost interesat de un deznodământ al litigiului, bun sau rău pentru el, o demonstrează încheierea pronunţată de instanţa superioară pe 15 ianuarie 2021. Magistratul Curţii a decis să suspende judecata cauzei, până la o nouă stăruinţă a părţilor. Iar cel care ar trebui să stăruie este fostul director al Spitalului Câmpulung, el fiind cel care a stârnit „deranjul” în instanţă. Din atitudinea ex-managerului, care a generat suspendarea procesului, tragem concluzia că s-a resemnat în privinţa şanselor nule de a-l da la o parte pe Mădălin Iordache, pentru a continua demonstraţiile de „management defectuos”.
Magda BĂNCESCU