Anumite circumstanţe şi multe capete înfierbântate de câştigul rapid au transformat pădurile Argeşului şi Muscelului într-o răritură, pe suprafeţe impresionante, cu largul concurs al autorităţilor. Cinci ar fi cauzele, în opinia specialiştilor: retrocedarea pădurilor pe alte amplasamente decât cele moştenite, retrocedarea parţială permisă de legile restituirii, punerile în posesie a unora pe suprafeţe mai mari decât cele îngăduite de actele de succesiune, tăierile ilegale şi faptul că nu a trecut timp suficient pentru ca localnicii să se obişnuiască cu ideea că au pământurile în arii protejate. În topul localităţilor muscelene în care s-au făcut adevărate jafuri în păduri se află, la loc de frunte comuna Berevoeşti, unde fostul şef al Ocolului Silvic Aninoasa şi fostul primar Gigi Fănel Proca, zis şi „Toacă Bani”, au făcut cam ce au vrut ei cu fondul forestier din zonă: de la defrişări ilegale, pe suprafeţe mari de pădure, atât pe proprietăţile statului, cât şi pe cele private, până la retrocedări de terenuri forestiere, în funcţie de interese şi bani, ca să nu mai vorbim de vânzarea la greu de material lemnos, brut sau prelucrat. Afacerile derulate timp de mai mulţi ani au adus în conturile celor doi sume cu foarte multe zerouri, cifrele vehiculate fiind uriaşe. În joc au intrat şi multe persoane sus puse, din sfera politicului, care şi-au primit partea, neavând altceva de făcut decât să treacă cu vederea ilegalităţile comise. În primăvara anului 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş au finalizat un dosar penal în care nu mai puţin de 16 inculpaţi (14 persoane fizice şi două persoane juridice) au fost trimişi în judecată pentru evaziune fiscală, după ce au contribuit, mai mult sau mai puţin, la „măcelărirea mai multor păduri (se estimează că au fost tăiaţi ilegal circa 23.000 de copaci), creând statului un prejudiciu de nu mai puţin de 3,6 milioane de euro! Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Argeş pe 1 aprilie 2016, iar procesul, demarat pe 13 septembrie 2016, încă nu s-a terminat, următorul termen fiind programat pentru data de 8 decembrie 2020.
De la muncitor necalificat, la om de afaceri de succes
Liderul acestei grupări care a obţinut profituri uriaşe de pe urma tăierilor ilegale de arbori este Ion Andrei, zis şi „Brânză”, un om de afaceri controversat din Berevoeşti. Potrivit procurorilor, în perioada 2008-2011, acesta „a achiziţionat 767 hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, pentru care a plătit 1.697.040 lei şi 1,425 milioane euro, cu sume provenind din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor, în condiţiile în care în cursul anilor 2010-2011, din prestarea activităţilor de muncitor necalificat/fasonator mecanic, a obţinut un venit total net de 16.628 lei, iar între anii 2007-2010, din cedarea folosinţei bunurilor, a obţinut venituri între 12 şi 240 lei, sume infime raportate la cele plătite pentru achiziţionarea terenurilor cu vegetaţie forestieră”. În perioada 2008-2012, Ion Andrei ar fi tăiat abuziv 26.833,77 metri cubi de masă lemnoasă, în valoare de 4.561.740,9 lei, de pe o suprafaţă de aproximativ 504 hectare de terenuri forestiere, situate în zone montane din comunele Arefu (în zonele Valea cu Peşti, Cumpăna şi Vidraru), Nucşoara şi Lereşti. Afaceristul n-ar fi reuşit să dea această lovitură fără sprijinul unor angajaţi ai Ocolului Silvic Valea Oltului, Ion Trăistaru, Gheorghe Mihai şi Vasile Uţă, „care au avut rolul de a încadra arbori sănătoşi în produse accidentale I (arbori afectaţi de factori dăunători – rupţi, doborâţi, uscaţi, atacaţi de ipide, etc.). Prin aceasta, inculpaţii au urmărit să dea o aparenţă de legalitate tăierilor ilegale de arbori”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.
Banii încasaţi din vânzarea materialului lemnos nu au fost înregistraţi în evidenţele contabile, astfel că Ion Andrei a prejudiciat statul român cu suma de circa 575.000 de euro. Totodată, în perioada 2008-2014, omul de afaceri ar fi făcut altă inginerie financiară, disimulând adevărata provenienţă a sumei de 8.361.829,5 lei (aproximativ 1.874.849 euro), provenită din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional), sub forma unor achiziţii de terenuri forestiere, urmate de vânzarea masei lemnoase către firma Andris SRL.
Funcţionarii ITRSV au întocmit în fals acte de constatare
În urma verificărilor în teren ale specialiştilor din domeniul silviculturii s-a constatat faptul că arborii uscaţi sau doborâţi în urma unor fenomene naturale, care, în mod normal, ar fi trebuit îndepărtaţi, erau neatinşi de drujbe în păduri, în timp ce mii de copaci sănătoşi fuseseră tăiaţi şi valorificaţi. „Prin încadrarea arborilor sănătoşi în produse accidentate, cu complicitatea funcţionarilor silvici din cadrul Ocolului Silvic Valea Oltului, inculpatul Andrei Ion putea recolta câţi arbori dorea, în timp scurt şi în mod concentrat, fără a fi nevoit să îi recolteze pe o perioadă de 10 ani, în cantităţi mult mai mici. (…) După achiziţionarea terenurilor cu vegetaţie forestieră, Andrei Ion a urmărit exploatarea unui volum cât mai mare de masă lemnoasă, în vederea comercializării, cu complicitatea funcţionarilor silvici, care aveau rolul de a atesta că arborii ce urmau a fi tăiaţi se încadrau în produse accidentate. Funcţionarii silvici au atestat în mod necorespunzător că arborii marcaţi erau afectaţi de factori vătămători. Interesant e faptul că factorii biotici şi abiotici au afectat doar suprafeţele de pădure ale inculpatului Andrei Ion şi ale altor exploatatori interesaţi de obţinerea de profituri substanţiale, fără a afecta suprafeţele învecinate de teren ce aparţineau unor persoane private”, susţin procurorii. În rechizitoriu se mai arată că, în urma audierilor, „Mihai Gheorghe – şef district în cadrul Ocolului Silvic Valea Oltului din Argeş, a recunoscut că 70% dintre arborii pe care i-a marcat ca accidentaţi erau sănătoşi şi că a acţionat astfel la cererea lui Ion Andrei”.
Procurorii au avut indicii că funcţionarii ITRSV au întocmit în fals acte de constatare. Un bilanţ al acţiunilor ilegale arată că gruparea condusă de Ion Andrei a lăsat în urmă un adevărat dezastru ecologic, fiind tăiaţi nu mai puţin de 23.000 de arbori.
Măsuri asiguratorii în valoare de aproximativ 3,6 milioane de euro
După ce au intrat pe firul afacerilor şi au dispus începerea urmăririi penale faţă de patronul din Berevoeşti, oamenii legii au constatat şi alte nereguli. „În scopul ascunderii sau a disimulării ilicite a unor suprafeţe de teren forestier, inculpatul Andrei Ion, în perioada 2013-2014 (după începerea urmăririi penale faţă de acesta), a transferat fictiv dreptul de proprietate asupra acestora către inculpatul Andrei Gheorghe, tatăl său, şi către inculpatul Oancea Marius Virgil”. Spre exemplificare: Ion Andrei i-a vândut, doar scriptic, tatălui său, Gheorghe Andrei, 6,5 milioane mp de teren forestier pentru suma de 960.000 de lei, în condiţiile în care acesta avea, la vremea respectivă, peste 80 de ani şi nu beneficia de venituri. În vederea recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat şi a confiscării speciale a bunurilor obţinute din săvârşirea de infracţiuni, organele de urmărire penală „au instituit măsuri asiguratorii în valoare de circa 16.000.000 de lei (aproximativ 3.600.000 euro), asupra sumelor de 1.266.121 lei, 20.345 euro, 1.125 USD, asupra unor terenuri forestiere în suprafaţă de peste 700 ha, 6 autoturisme de lux, 8 autocamioane, precum şi asupra a circa 25 de imobile (case de locuit şi terenuri intravilane).
Pe lângă Ion Andrei, mai sunt inculpaţi în proces Ionuţ Daniel Andrei, Liviu Gheorghiţă Andrei, Elena Dobrinoiu, Nicolae Lixandru, Gheorghe Mihai, Vasile Uţă, Ion Trăistaru, SC Andris SRL, reprezentată de Andreea Andrei, Livioara Andrei, SC Ioni Liv Forest SRL, reprezentată de Livioara Andrei, Cătălina Maria Matei, Petre Păduraru, Mircea Ancuţa, Gheorghe Andrei şi Marius Virgil Oancea. A.N.A.F. – D.G.R.F.P. Ploieşti – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA – Direcţia Silvică Argeş şi Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti s-au constituit părţi civile. „Direcţia Silvică Argeş s-a constituit parte civilă în vederea recuperării prejudiciului creat statului român în sumă de 1.807.747,1 lei, reprezentând valoarea lemnului exploatat fără acte de punere în valoare”, a declarat pentru adevărul.ro Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş.
Următorul termen, pe 8 decembrie
Dosarul, înregistrat la Tribunalul Argeş pe 1 aprilie 2016, a avut până în prezent 63 de termene de judecată, dintre care 10 în 2016, 16 în 2017, câte 13 în 2018 şi 2019 şi alte 11, anul acesta. Consemnaţi şi citaţi în proces au fost numeroşi martori, fie propuşi de cei 16, persoane fizice sau juridice sau de cele trei părţi civile. La unul dintre termene, Livioarei Andrei, reprezentanta Ioni Liv Forest SRL, i s-a pus în vedere să precizeze, defalcat şi centralizat, sumele de bani obţinute din valorificarea prin exploatare directă a cantităţii de 208,86 metri cubi cherestea şi 2.133,68 metri cubi lemn rotund, din care 562,61 metri cubi brad, 1.525,56 metri cubi molid, 34,94 metri cubi fag, 10,60 metri cubi paltin munte, indisponibilizate prin sechestrul la data de 15 decembrie 2015 şi lăsate în custodia reprezentanţilor Ioni Liv Forest SRL, în depozitul situat la punctul de lucru „Sub Mal”, din comuna Pietroşani, sat Găneşti; plus sumele rezultate drept cheltuieli pentru realizarea activităţii menţionate.
La solicitarea instanţei, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Direcţia Păduri, a avut de comunicat la dosar, pentru perioada 29 decembrie 2010 – 5 noiembrie 2012, mai multe APV-uri, indicate în rechizitoriu, printre care unele de la Bughea, Plaiul lui Marin, Valea Rea, Piscu Vacii, Râul Vâlsan, Pârâul Stubeaua, Culmea Clăbucetului, Cumpăna, Valea cu Peşti, şi cine a fost utilizatorul SUMAL în acea perioadă pentru Ocolul Silvic Valea Oltului.
Inculpatul, Ion Andrei, prin apărător, a cerut suplimentarea probatoriului cu relaţii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş. Instanţa a emis o adresă către Parchet, pentru a i se comunica dacă în cadrul dosarului penal în cauză (nr. 1163/P/2011), în baza protocolului încheiat între SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: =au existat activităţi ce au condus la aplicări ale celor două protocoale; =să se precizeze care sunt activităţile concrete desfăşurate în legătură cu dosarul; =dacă au fost efectuate de către lucrători ai SRI activităţi de întocmire a notelor de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice sau ambientale care au fost folosite în dosar şi să fie pusă la dispoziţia instanţei corespondenţa dintre cele două instituţii, atât cu privire la transmiterea suporţilor optici ce conţineau înregistrările, cât şi cele care conţineau notele de redare; =să se precizeze dacă s-a procedat la constituirea de echipe operative comune SRI – Parchet şi, în cazul unui răspuns pozitiv, dacă a existat un plan comun de acţiune şi dacă Parchetul Tribunalului Argeş a comunicat modul de valorificare a informaţiilor către SRI; =să se precizeze dacă există informaţii, documente sau materiale clasificate în dosarele menţionate, pentru a se putea solicita înaintarea lor în forma clasificată sau pentru a se solicita declasificarea lor pentru a fi folosite ca probe în prezenta cauză; =să se precizeze dacă mandatele de supraveghere tehnică în baza cărora au fost efectuate interceptările în cauză au fost puse în executare de către angajaţi SRI, prin asigurarea suportului tehnic şi accesul la Centrul Naţional de Interceptări; =să se precizeze dacă au fost executate supravegheri operative şi investigaţii informative de către ofiţerii SRI în această cauză; =să se precizeze dacă SRI a furnizat probe Parchetului şi, dacă da, în ce au constat acestea.
Ţinând cont de complexitatea şi de volumul mare al informaţiilor din acest dosar, sigur vor urma multe termene de judecată. Ama IVAN