Ce au lăsat în urmă primarii Andrei şi Ţâroiu, dincolo de dezastrul din oraş
Clădire emblematică pentru municipiul Câmpulung, dar şi una de referinţă pentru arhitectura românească, sediul Primăriei, fost palat administrativ al judeţului Muscel, nu e tocmai ceea ce pare de dinafară, o construcţie sigură, impunătoare, fără cusur, cu care câmpulungenii se mândresc, iar cei care ne vizitează oraşul o privesc cu admiraţie. Într-adevăr, la exterior nu sunt prea multe de reproşat, la interior se poate şi mai bine, însă acoperişul şi podul imobilului au ajuns într-o stare deplorabilă, cu largul concurs al administraţiilor locale din ultimii 16 ani, conduse de Călin Andrei şi Liviu Ţâroiu, care au tratat această parte a clădirii cu superficialitate, care a avut parte de lucrări de întreţinere şi reparaţii de mântuială. Aşa s-a ajuns ca apele meteorice să se infiltreze prin acoperişul care abundă de ţigle sparte şi să formeze adevărate bălţi pe pardoseala de lemn a podului!
Apa meteorică infiltrată prin acoperiş, captată într-o folie de plastic şi recipiente metalice
În lipsa unei reabilitări capitale, administratorul Primăriei s-a descurcat cu ce a avut la îndemână şi cum a putut pentru a împiedica apa să se scurgă în interiorul clădirii de patrimoniu. În zona de deasupra intrării la Secretariat, unde sunt mai multe ţigle sparte pe acoperiş, a pus o bucată mare de celofan şi bine a făcut, pentru că, în urma ploilor din ultima perioadă, s-a format o adevărată baltă, tocmai bună de a da la peşte! Mai sunt şi alte zone inundate, dar mai mici, acolo colectarea apei făcându-se în recipiente metalice sau în draperii de catifea, dublate de afişe de promovare a municipiului Câmpulung, de pe vremea lui Călin Andrei, aşa cum am observat deasupra cabinetului primarului! Astea nu sunt, însă, singurele probleme de-acolo. Pardoseala de lemn, îmbibată cu apă de-a lungul anilor, a putrezit în mai multe locuri, fiind acoperită cu bucăţi de placaj. În aceeaşi situaţie se află mai multe elemente din structura de lemn a acoperişului, care pot oricând ceda (bine că nu mai sunt zăpezile de altădată!). Sunt şi geamuri sparte, acoperite cu bucăţi de carton, susţinute de elemente de mobilier dezmembrate. În plus, dezordinea şi mizeria sunt la ele acasă, fiind întâlnite la tot pasul cutii de carton, sticle, elemente metalice, cutii de vopsea, cabluri electrice, instalaţii luminoase stradale care sunt folosite în perioada sărbătorilor de iarnă, bucăţi de lemn, hârtii, afişe, etc., toate aflate într-o harababură exemplară! A, uitam, mai e şi un colţişor amenajat de cei de la ADP, care vin să lucreze la instalaţiile de Crăciun şi Anul Nou şi mai stau şi ei de poveşti, la una mică! Este o situaţie pe care v-o prezentăm, pentru a evidenţia încă o dată ghinionul municipiului muscelean de a (nu) avea primari şi spiritul gospodăresc al autorităţilor locale care, în urmă cu doi ani, parcă, pe timpul iernii, s-a manifestat dând cu târnăcopul în ancadramentele clădirilor monument de pe bulevard.
Ţâroiu a refuzat reabilitarea totală a acoperişului Primăriei
Ultima “cârpire”, constând într-o înlocuire de ţigle sparte, a acoperişului clădirii Primăriei s-a făcut în urmă cu mai bine de un an, fără bani, cu titlu de ajutor, de către firma fostului consilier local Ion Cotescu, And Secom Intexim, care are toate autorizaţiile de la instituţiile abilitate şi respectă toate reglementările şi normativele privind clădirile monument istoric. Firma And Secom Intexim a intervenit gratuit, de câteva ori, la lucrări accidentale, în ultimii 10 ani, la insistenţele primarilor. Firma, cu experienţă în reparaţii de acoperişuri de clădiri protejate prin lege, are în portofoliu lucrări de anvergură recente: la Vila „Florica”, de la Ştefăneşti, unde a realizat cel mai complicat proiect, dar, în acelaşi timp, şi cel mai frumos, Colegiul Naţional „I.C. Brătianu, din Piteşti, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, Colegiul Tehnic (fostul Liceu de fete), Grădiniţa cu Program Prelungit „Sfântul Nicolae” şi la Biserica „Sfântul Nicolae”. Ştiind că acoperişul Primăriei are mari probleme, omul de afaceri Ion Cotescu i-a propus, în urmă cu ceva timp, fostului primar, „bătut” în septembrie de Elena Lasconi, o ofertă pentru reabilitarea totală a acestuia, însă Ţâroiu a refuzat-o, pe motiv că n-are bani! Problema a fost că nu s-a vrut şi trebuie să spunem că protejarea patrimoniului construit la Câmpulung este un lait-motiv similar celui cu dezvoltarea prin turism. Adică se vorbeşte, dar nu se realizează, sau este o frecţie la picior de lemn! Asta în condiţiile în care perioada lungă de domnie a lui Călin Andrei a fost marcată de diverse evenimente sau intenţii destinate schimbării la faţă a municipiului Câmpulung. Rezultatele le puteţi vedea singuri!
Clădirea Primăriei a fost construită între anii 1928-1934
Sediul Primăriei Câmpulung a fost construit între anii 1928 – 1934, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet, şi a funcţionat iniţial ca Prefectură, transformarea venind după 1968, când s-au desfiinţat raioanele. A fost realizat în cadrul programului Ministerului Lucrărilor Publice de dotare a Vechiului Regat cu edificii publice pentru administraţiile judeţene. Lucrările au fost finalizate în timpul prefectului N. D. Nicolau, clădirea emblemă a oraşului fiind inaugurată la 21 noiembrie acel an. Realizat în stilul neo-românesc, în maniera arhitectului Statie Ciortan, edificiul este o reuşită sinteză între elemente de factură neo-brâncovenească cu cele de factură neo-romanică, neogotică şi neo-bizantină. Se remarcă în mod deosebit scara interioară de onoare, având balustrada cu ornamente ajurate (fitomorfe şi fantastice), executate în piatră de Mateiaş, precum şi tratarea rafinată a corpului central la nivelul faţadei principale, prevăzut la parter cu un amplu portal semicircular, iar la etaj cu o loggie cu arce înalte trilobate şi cu trei balcoane bogat decorate, sugerând forma amvonului de biserică, se arată pe site-ul arhitectura-1906.ro. Alex BARBU