Continuă acţiunile în instanţă pentru clarificarea situaţiei administrativ-teritoriale a satului de rudari de la Valea Cetăţuii. Etnicii care populează malul stâng al râului Dâmboviţa au buletine că locuiesc în Cetăţeni, dar terenurile pe care şi-au ridicat casele sunt înregistrate în inventarul localităţii din amonte, Stoeneşti. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi la Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă”, care are terenul şi construcţiile intabulate la Stoeneşti. Încurcătura este perpetuată din 1968, când a fost făcută împărţirea teritorial-administrativă, care a mutat satul Valea Cetăţuii, desprins din fosta comună Bădeni, pe teritoriul localităţii Cetăţeni, dar modificarea nu a fost făcută şi la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Stoeneşti nu recunoaşte cele aproape 80 de hectare de păşune ca fiind ale Cetăţeniului
În afară de acest teritoriu, care însumează aproape 1.500 de hectare, cele două localităţi vecine, Cetăţeni şi Stoeneşti, îşi caută dreptul de proprietate şi asupra a două suprafeţe de păşune de aproape 80 de hectare. Este vorba de izlazul „Marginea Domnească”, de 67,6670 hectare şi „Găvana”, de 8,5406 hectare. La începutul anului, pe 28 februarie, Primăria Cetăţeni a chemat în judecată Consiliul Local şi Primăria Stoeneşti, având ca obiect al cauzei: „obligaţia de a face, obligaţie deschidere rol fiscal, înregistrare în evidenţa fiscală şi înregistrarea în rolul agricol cu terenurile în suprafaţă de 67,6670 ha, păşune izlaz „Marginea Domnească” şi 8,5406 ha păşune izlaz „Gavana”. Prin acţiunea în instanţă se urmăreşte încheierea lucrărilor de cadastrare şi intabulare, măsură impusă de Curtea de Conturi la ultimul control.
„Comuna Cetăţeni are în inventarul domeniului public o păşune, „Marginea Domnească”, de peste 67 de hectare, de ani. A fost stăpânită de comuna Cetăţeni, iar comuna Stoeneşti nu a vrut să ne elibereze certificate şi alte documente, că fiind pe teritoriul ei, a zis că îi aparţine, pentru a fi cadastrat terenul. Avem o măsură de la Curtea de Conturi să intabulăm, cadastrăm tot inventarul domeniului public şi e cam ultima, trebuie rezolvată să putem să încheiem lucrările. În străbuni, muntele a fost păscut de crescătorii de animale din Cetăţeni. Dumnealor susţin că este pe teritoriul comunei Stoeneşti şi că e al lor, că acest munte a fost al boierilor şi boierilor le-a dat pădurea înapoi. Noi avem documente când s-a predat Ocolului Silvic, cam prin 1941, sunt nişte documente vechi, oricum. Cei de la Stoeneşti nu au documente.”, ne-a declarat edilul de la Cetăţeni, Claudius Ciobanu, despre procesul aflat pe rolul Tribunalului Argeş, cu primul termen stabilit pe 8 octombrie 2020.
Liderul romilor de la Cetăţeni vrea stabilirea graniţei cu Stoeneşti
Tot la Tribunalul Argeş mai este înregistrat un dosar, iniţiat de liderul romilor de la Cetăţeni, Bombonel Viorel Tinca. Prin procesul deschis, acesta vrea „realizarea delimitării comunei Cetăţeni de comuna Stoeneşti, conform Legii nr. 2/1968, a Legii nr. 7/1996, şi a ordonanţei nr. 534/2001”, chemând la „bară” Instituţia Prefectului Judeţului Argeş, Primăriile Cetăţeni şi Stoeneşti, şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş. Pe scurt, Bombonel Tinca vrea stabilirea statutului romilor de la Valea Cetăţuii, dacă sunt locuitorii comunei Cetăţeni sau Stoeneşti. Aceştia au locuinţele pe terenul intabulat la Stoeneşti, dar au documente de identitate ca fiind votanţi la Cetăţeni.
„Între Cetăţeni şi Stoeneşti este problema cu teritoriul dintre cele două văi, Valea Chiliei şi Valea lui Coman, pe care locuiesc cetăţenii de etnie. Ei au nişte titluri de proprietate emise pe Prefectura Argeş, adică punerea în posesie cu suprafeţele pe care fiecare le-au avut, de 200, 300, 400 metri pătraţi pentru fiecare cetăţean, dar pe teritoriul comunei Stoeneşti. Dar ei au buletine de comuna Cetăţeni, nu ştiu cine le-a făcut şi cine le-a dat adeverinţe. Între noi, comunele, a existat un ordin al prefectului pentru constituirea unei comisii de grăniţuire. Domnul Paul Marin, într-o şedinţă în care ne-am întâlnit la Primăria Cetăţeni, a făcut o propunere ca să se respecte o hotărâre din 1968, când satul Valea Cetăţuii a fost trecut la comuna Cetăţeni, când s-a făcut o bornare, o măsurătoare, o schiţă, o hartă şi a zis să se pună în practică harta aia, de atunci. E adevărat că, între timp, în decursul anilor, au mai fost unul sau chiar două procese pe această temă, iar dumnealor, de la Stoeneşti, nu au vrut să recunoască şi să o pună în valoare, au folosit diferite pretexte ca să dea numai terenul prin spatele caselor persoanelor de etnie. Mănăstirea este intabulată la comuna Stoeneşti. Graniţa este între cele două comune, pe râul Dâmboviţa. În 1968 a fost trecut numai denumirea, iar terenul a rămas tot de comuna Stoeneşti. Chiar dacă domnul primar (n.r. Paul Marin, de la Stoeneşti) a făcut propunerea să se respecte hotărârea de acum peste 50 de ani, dar între timp s-a întors, pentru că între cele două văi e o suprafaţă de tren de aproape 1.500 de hectare, care nu poate fi predată aşa, printr-un ordin. Mă gândesc că o hotărâre judecătorească ne-ar putea pune la adăpost şi pe mine, şi pe dânsul. Şi domnul Bombonel a încercat această acţiune în instanţă. E adevărat că sătenii de acolo sunt un pic dezavantajaţi, pentru că nici comuna Stoeneşti, nici comuna Cetăţeni, mai ales noi, nu putem să implementăm nici un fel de proiect neavând terenul în proprietate, efectiv, nu putem proiecta absolut nimic peste râu, pentru că acest teren este în inventarul comunei Stoeneşti. Sperăm să se rezolve până la urmă într-un fel sau altul.”, ne-a mai spus primarul de la Cetăţeni.
Demersul iniţiat de Bombonel Tinca are prima înfăţişare pe 13 noiembrie 2020. Isabela FILIP