În zona de sud-est a munţilor Făgăraş se conturează un exemplu de management şi monitorizare a faunei, ce poate fi preluat la nivel naţional: echipe de intervenţie rapidă, pentru rezolvarea situaţiilor potenţial periculoase, donaţii de Ciobăneşti carpatini, garduri electrice puse la dispoziţie gratuit, monitorizare non-invazivă prin metode ADN şi un plan de măsuri de management.
Entităţile Carpathia – Ocolul Silvic Carpathia şi Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation, împreună cu Asociaţia GTS Păpuşa Leaota, coordonează activităţi legate de fauna sălbatică pe o suprafaţă de 65.000 de hectare, în sud-estul munţilor Făgăraş şi Leaota. Din vara anului 2019, cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia, prin Programul pentru Peisaje Ameninţate (Endangered Landscapes Programme) şi a Comisiei Europene prin programul LIFE, au înfiinţat două echipe de intervenţie rapidă, cu membri desemnaţi din cadrul gestionarilor de fonduri cinegetice Carpathia, reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Argeş şi medici veterinari. Echipele patrulează atât pentru a preveni eventuale daune cauzate de mistreţi sau urşi, cât şi pentru a descuraja potenţiale acte de braconaj, în zona Rucăr, Sătic, Lereşti, Voineşti, Pojorâta, Valea Mare Pravăţ, Nămăieşti, Dragoslavele, Laicăi, Bughiţa – Albeşti, Stoeneşti, Piatra.
Pagubele cauzate de animale sălbatice cresc pe măsură ce activitatea umană şi schimbările climatice se simt tot mai evident în zonele montane. Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic precizează că animalele sălbatice aparţin Statului Român, iar gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia să implementeze măsuri care să menţină un echilibru în zonă. Carnivorele mari sunt specii protejate de interes european, al căror management este restricţionat prin reglementările de mediu specifice.
Ce s-a făcut în ultimele 12 luni pentru prevenirea conflictelor om-animale sălbatice
„Până în prezent, am răspuns la circa 125 de sesizări. Suntem sunaţi direct sau mobilizaţi prin intermediul Inspectoratului de Situaţii de Urgenţă. Organizăm acţiuni de îndepărtare a mistreţilor şi urşilor şi, unde toate celelalte metode de management preventiv nu au succes, cerem aprobări de la Ministerul Mediului: am relocat un urs şi am eliminat alţi doi, care au cauzat pagube în comuna Rucăr, ultimul recent, în luna martie 2020. În cazul mistreţilor, pe fondul 22 Rucăr am primit de la Minister o cotă de 21 de exemplare, din care am extras până acum 19. Şi pe celelalte fonduri cota alocată pentru perioada mai 2019 – mai 2020, cu prelungire încă 60 de zile în contextul pandemiei Covid-19, este îndeplinită în proporţie de 95%. Diferenţa este că nu organizăm vânătoare pentru trofee sau de sport/plăcere, ci extragem doar exemplarele care produc pagube, în special în apropierea localităţilor.”, declară Mihai Zotta, Şef Ocol Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia.
Primăriile organizează întâlniri ale Comisiei de evaluare a pagubelor cauzate de fauna sălbatică. Există şi cazuri înregistrate în care păgubiţii solicită daune pentru animale lăsate fără pază, în zone deschise, peste noapte, cum este cazul celor două vaci din comuna Rucăr, unde legislaţia este categorică – nu se acordă compensaţii. Proprietarii de sub munte trebuie să îşi ia un minim de măsuri de prevenţie, în primul rând, pentru a evita atacurile şi, dacă se întâmplă, pentru a putea fi despăgubiţi. Doar anul trecut, Carpathia a plătit 30.480 de lei păgubiţilor, compensaţii private.
Prioritatea gestionarului este să evite conflictele între oameni şi animale sălbatice, de aceea a luat mai multe măsuri de prevenţie. Carpathia a cumpărat 40 de garduri electrice, pe care le pun la dispoziţia oamenilor cu probleme cu animalele sălbatice din comunităţile locale cu titlu gratuit, pentru perioade temporare. Gardurile s-au dovedit a fi foarte eficiente, dacă sunt întreţinute corect de către beneficiar. Are în plan să introducă în zonă un sistem de containere speciale pentru deşeuri, inaccesibile pentru urşi şi mijloace electronice cu senzor de mişcare, care să alunge fauna. Din 2019, până în prezent, a donat 26 de câini din rasa Ciobănesc carpatin, la 10 fermieri, cu scopul de a reface rasa pură de carpatin, una prietenoasă cu turiştii, dar impunătoare şi eficientă la contactul cu animalele sălbatice. Următorul pas este implementarea unui alt sistem de compensaţii private Carpathia, în natură, prin care fermierii păgubiţi, în baza unor sesizări întemeiate, vor primi la schimb oi sau vaci în locul celor omorâte de urşi sau lupi. Acest proiect va fi implementat din această vară.
„Suntem prezenţi în comunitate şi nu doar că ne dorim să fie zile fără incidente, ci şi luăm măsuri în această direcţie. Fructificaţia la fag a fost scăzută în ultimii doi-trei ani, iar mistreţii şi urşii au dus lipsă de hrană. Culesul fructelor de pădure şi a ciupercilor trebuie să aibă în vedere un echilibru, să lăsăm resurse şi pentru animalele sălbatice şi să lăsăm zone de linişte, altfel, alungate din pădure animalele vor veni către comunităţi. Schimbările climatice modifică anotimpurile şi scurtează iernile – implicit şi perioada de hibernare a urşilor. Resturi de animale abandonate în zone relativ apropiate de sate sau livezi rămase neculese, acestea sunt doar câteva motive care stau la baza prezenţei animalelor. Profit de ocazie să răspund şi la întrebările unui jurnalist local, curios de un zvon absurd legat de vipere şi urşi aduşi de FCC, cu elicopterul. Conservation Carpathia a zburat cu elicopterul doar oameni, fie autorităţi naţionale sau internaţionale, membri ai presei sau diverşi vizitatori, cărora le-a arătat atât frumuseţea unică a munţilor Făgăraş, cât şi greşelile care s-au făcut în trecut, în ideea susţinerii unui echilibru mai bun pentru ariile protejate şi pentru oameni. De ce am fi adus vipere, să punem în pericol proprii angajaţi şi pe cei peste 200 de zilieri, cu care lucrăm la pepiniere şi la reîmpădurire? De ce am fi adus urşi, din moment ce lucrăm să rezolvăm problemele din comunităţi? Afirmăm din nou cu tărie că nu am adus nici vipere, nici urşi în zonă, suplimentar celor existenţi în mod natural şi nici nu vom face acest lucru.”, a continuat Mihai Zotta.
Despre proiect
Dezvoltarea acţiunilor destinate gestionării conflictelor om-animale sălbatice se realizează în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în munţii Făgăraş, România”, implementat de Fundaţia Conservation Carpathia în parteneriat cu entităţile Carpathia (Ocolul Silvic Carpathia, Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation), cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Programul pentru Peisaje Ameninţate (Endangered Landscapes Programme) şi a Comisiei Europene prin programul LIFE. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale şi care să creeze beneficii comunităţilor locale deopotrivă. “E.M.”