Un urs înfometat a făcut prăpăd în gospodăria fostului preşedinte al Clubului Lions, Carmen Bârloiu
„Epopeea” urşilor de la Dâmbovicioara continuă mai ceva ca-n Iliada şi Odiseea! Ştiind parcă faptul că legea este de partea lor şi oamenii n-au ce să le facă, sălbăticiunile continuă aproape zilnic raidurile prin gospodăriile sătenilor, în căutarea hranei. Şi nu vor orice mâncare, ci doar carne şi miere. În noaptea de 8 spre 9 iunie, Moş Martin „a vizitat” din nou gospodăria de la Podu Dâmboviţei a fostului preşedinte al Clubului Lions „Negru Vodă”, Carmen Bârloiu, omorându-i opt oi, după ce, anul trecut, i-a provocat pagube însemnate la stupină (opt stupi au fost distruşi) şi i-a măcelărit alte trei ovine.
„Opt mândre ca-n poveste, cinci moarte şi trei cu burta sfârtecată!”
Atacurile urşilor s-au înteţit în comuna Dâmbovicioara după anul 2013, iar acum au devenit o obişnuinţă pentru localnici, care se aşteaptă ca numărul pagubelor să crească, în condiţiile în care fiarele par de neclintit din zonă, în ciuda numeroaselor demersuri făcute către autorităţile competente. Din fericire, până acum, nu au fost victime omeneşti, aşa cum s-a întâmplat în alte localităţi. Fost cadru MApN şi jurnalist, în prezent, deţinătoarea unei activităţi cu profil turistic la Podu Dâmboviţei, unde şi locuieşte, Carmen Bârloiu se numără printre localnicii care s-au confruntat, în ultimii ani, cu „vizite” frecvente ale sălbăticiunilor în gospodării. La ultimul raid, cel din noaptea de 8 spre 9 iunie, un urs înfometat a dat iama în adăpostul de animale, după ce a rupt două scânduri din uşa exterioară şi a făcut prăpăd: a omorât cinci oi din rasa carabaş şi a rănit mortal alte trei, acestea fiind eutanasiate. Fiecare cântărea în jur de 40 de kilograme. „Unde eşti tu – RoAlert? Ce facem cu urşii, care vin la 150 – 200 metri de casă? Opt mândre ca-n poveste, cinci moarte şi trei cu burta sfârtecată, cărora trebuie doar să le curmăm suferinţa…”, a precizat Carmen Bârloiu, pe contul său de Facebook. Fostul purtător de cuvânt al Prefecturii Capitalei a sesizat autorităţile locale şi a solicitat convocarea comisiei de evaluare a pagubelor, în baza HG nr. 1679/2008, privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice, pentru prevenirea pagubelor. „Autorităţile ar trebui să gestioneze mai bine şi să colaboreze eficient cu cei care au fondul de vânătoare în zonă. E clar că şi noi, oamenii, am intrat în habitatul lor, dar aici e vorba de vatra satului de mai bine de 100 – 150 de ani. La stână e una, dar aici e prea aproape, în vatra satului. O să recurgem, probabil, toţi la gard electric, dar vin apoi cei de la Mediu cu alte „doleanţe”. Trebuie un echilibru în toate… Problema e să nu înceapă la oameni!”, ne-a declarat Carmen Bârloiu.
Politicienii nu au făcut niciun efort pentru a rezolva criza urşilor
Potrivit pressone.ro, România are, din 2013, capacitatea de a monitoriza ştiinţific populaţia de urs brun din Carpaţi, dar nu foloseşte expertiza obţinută de un grup de cercetători din Vrancea. Aceştia au derulat un proiect-pilot, finanţat prin fonduri europene, în zonele cele mai afectate de atacurile urşilor asupra gospodăriilor şi oamenilor. Echipa a monitorizat prin GPS urşii din trei judeţe, le-a calculat traiectoriile anuale şi obiceiurile de hrănire şi a publicat studii în reviste internaţionale recunoscute pentru expertiza lor. Proiectul „Life Ursus” (numele complet al proiectului este „Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaţilor Orientali”, n.r.), a fost finanţat din fonduri ale Comisiei Europene, iar metodologia folosită, concluziile şi soluţiile găsite de cercetătorii români au fost depuse la Ministerul Mediului. Fiind un studiu-pilot demonstrativ, scopul lui final era acela de a fi replicat la scara întregii ţări. Evident, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Life Ursus a fost inclus în Planul Naţional de Acţiune privind conservarea carnivorelor mari, ursul şi lupul, un document strategic pe care Ministerul Mediului îl ţine la sertar de doi ani. Planul a fost aprobat prin Ordin de Ministru în iunie 2018, dar nu s-a implementat nimic. Altfel spus, avem cunoştinţele necesare pentru a rezolva criza urşilor, dar politicienii nu au făcut niciun efort pentru acest lucru. Alex BARBU