„Minime consideraţii, adnotări şi păreri personale pe marginea comunicatului de presă (al primarului) privind managementul Spitalului Municipal Câmpulung”
La scurt timp după transmiterea punctului de vedere de către administraţia locală, ne-a trimis şi fostul manager interimar, Andrei Aron un comunicat.
„„Comunicatul” (apreciez consideraţia instituţiei primarului pentru probleme de interes public, era mai bine să fi primat interesul domnului primar pentru public înainte de a apărea probleme) debutează în forţă cu un limbaj de lemn, ce enumeră nenumăratele acte administrative arhicunoscute, ce au reglementat activitatea instituţiilor publice în perioada stării de urgenţă şi alertă, încercând să paseze responsabilitatea pentru „managementul” Spitalului către autorităţile centrale, care au decis suspendarea domnului Alexe Nicolaie şi numirea mea, continuând prin a sugera, nu foarte voalat, că domnia sa, domnul Alexe, a promovat un concurs şi eu aş fi numit pe bază de cumetrii, pardon, cunoştinţe, cu domnul ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru. În primul rând, normal ar fi fost ca domnul primar, în calitate de prim gospodar al oraşului şi în contextul desemnării intempestive a Spitalului, prin hotărârea CJSSU, ca suport pentru bolnavii de COVID-19, să se fi interesat imediat de situaţia reală şi să fi dat o mână de ajutor, beneficiind de expertiza managerială personală. Mai mult, în data de 10 aprilie, când au apărut primele infectări în rândul personalului, uzând de relaţia instituţională şi personală cu domnul manager Alexe, ar fi trebuit să ceară explicaţii pertinente, nu să aştepte ancheta DSP, chiar dacă Spitalul trecuse în coordonarea Ministerului Sănătăţii.
Dincolo de inadvertenţe (nu sunt singurul manager de spital numit din privat, nici măcar din judeţ, darămite din ţară – domnul doctor Tiberiu Irimia, fost manager al SJUP, are aceeaşi „vină” ca mine, îndrăznim să lucrăm în afara „sistemului”… de stat), domnul primar uită că numirile le fac autorităţile centrale (recte, ministrul Sănătăţii), la propunerea autorităţilor locale (recte, Prefectura), care sunt convins că au avut mai multe variante, după ce, în final, m-au onorat pe mine cu propunerea de a prelua conducerea Spitalului într-o perioadă foarte grea tocmai pentru a îndrepta situaţia apărută sub cârma managerului care a „promovat” concursul respectiv.
Cât despre „evaluarea” anuală, ce bate la uşa managerului, din partea primarului, cred că ar fi extrem de interesant care sunt indicatorii de performanţă ce ar trebui luaţi în considerare, deşi sunt convins că sunt „secreţi” sau vor fi îndepliniţi cu brio, lucru de care vom fi curând anunţaţi într-un comunicat ce va preamări realizările cincinale, pardon, anuale, ale domniei sale „managerul” sub supravegherea conducătorului suprem, Primarul.
În ce priveşte activitatea mea care ar fi continuat liniile conducătoare lăsate de domnul Alexe, aş aminti, legat de „aparatul de testare de tip PCR” că, deşi oferta Holcim era de pe la începutul lui aprilie, abia cu câteva zile înainte de sfârşitul lunii, se decidea achiziţionarea lui. Mai exact, doar a aparatului, pentru că de echipamentele conexe, absolut necesare, şi de spaţiu şi amenajarea lui, care să găzduiască un adevărat laborator de testare moleculară, a trebuit să mă descurc după capul meu, fără a mai beneficia de activitatea înaintaşului meu ghidat de autorul, pardon, autoritatea tutelară, Primarul.
Mai departe, cum din privat am învăţat că drumul spre succes este în echipă şi că cel mai bine este să întrebi pe cei interesaţi, după o primă evaluare personală, am iniţiat o consultare a profesioniştilor din spital cu privire la nevoile lor şi ale bolnavilor pe care îi tratează, am întocmit o listă cu achiziţii de urgenţă orientată spre prezent şi viitor. Din nefericire, lista a fost modificată în drum spre Primărie, reapărând angiograful (aparat foarte scump, de înaltă performanţă, pentru care nici nu avem personal calificat, nici adresabilitate a cazurilor care să justifice achiziţia), dar a rămas pe afară aparatul de imagine prin rezonanţă magnetică (RMN), care avea un preţ exorbitant – oare, de ce este aşa interes pentru aparate scumpe şi nejustificate, când Secţia de Boli Infecţioase arată ca în secolul trecut, toaletele sunt încă rare şi pe holuri, iar unele instrumente sunt mai vechi decât mine?
Finalul „comunicatului” este apoteotic. „Proiectele vor fi depuse spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 9, Obiectivul Specific 9.1” – în afară că e impresionantă înşiruirea de cuvinte cu majuscule, mă tem că, dacă se vor face, beneficiind de expertiza Primăriei în accesarea fondurilor europene, vor avea şanse de realizare mici, dacă nu de-a dreptul nule.
În încheiere, cu scuze că m-am aplecat cam mult asupra „comunicatului”, aş vrea să reiterez că activitatea mea la spital a avut în centrul preocupărilor mele trecerea de această perioadă dificilă şi interesele bolnavilor şi ale personalului ce îşi desfăşoară activitatea acolo şi aş vrea să le mulţumesc celor care au avut încredere în mine şi m-au ajutat şi să îi asigur că pentru mine această experienţă mi-a întărit părerea că schimbarea în bine este posibilă doar dacă se doreşte de cei cărora le e destinată.
Cu stimă, fost manager interimar pe perioada stării de urgenţa/alertă al Spitalului Municipal Câmpulung Muscel şi fost, actual şi viitor OM, indiferent de stare, dr. Andrei ARON”