Relatam într-o ediţie anterioară că autorităţile câmpulungene au optat pentru gestiune delegată ca formă de administrare a serviciului de iluminat public. Mai precis, acesta va fi concesionat unui operator specializat. Este certitudine: începând cu 30 aprilie, când a obţinut votul în Consiliul Local, Liviu Ţâroiu are dreptul să înfiinţeze un compartiment special pentru reţeaua publică de lămpi stradale, pe care Primăria trebuia să-l aibă de aproape 15 ani. Acum trei ani, în urma unui control al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, autorităţilor noastre li s-a impus obligaţia de a îndrepta carenţa, sub sancţiunea unor amenzi pe care, totuşi, nu le-au încasat, în ciuda neconformării cerinţelor imperative. Ivindu-se oportunitatea accesării unei finanţări europene, de un milion de euro, primarul „i-a dat bice” înfiinţării serviciului, care nu va avea opt oameni, cum erau planurile anul trecut, ci unul, care va pregăti formalităţile de concesionare. Înainte de a decide dacă va păstra iluminatul şi-l va administra ea, printr-un operator propriu, constituit după modelul Pieţelor SRL, sau dacă îl va delega unei firme în domeniu, Primăria a comandat un studiu de oportunitate privind delegarea serviciului. „Raţiunea bunei administrări a sistemului de iluminat public nu poate fi pusă în discuţie, obiectul studiului având menirea să sprijine, în mod obiectiv, desemnarea unei soluţii optime de gestionare: directă sau indirectă.”, motivează autorităţile de ce au apelat la această cercetare cu iz de formalitate. Şi asta pentru că documentaţia scoate în evidenţă ceea ce dorea Executivul să audă: şi anume că este mai avantajoasă gestiunea delegată decât gestiunea directă. O parte dintre argumente le aveţi prezentate în cele ce urmează.
Firma administrează, exploatează şi întreţine, iar Primăria, teoretic, supraveghează şi controlează
Poziţia liberalilor în Consiliul Local a fost atât împotriva înfiinţării unui serviciu cu opt angajaţi, cât şi împotriva transferării sarcinii administrării reţelei municipale către o societate privată. N-am aflat, însă, cum văd aceştia gestionarea iluminatului public, de vreme ce nu vor niciuna, nici alta. Cert este că schimbările propuse de Ţâroiu, în lipsa unor propuneri de la opoziţia PNL, au fost respinse de aceştia, deşi sistemul învechit, creat în primul mandat al lui Călin Andrei, 2004-2008, are nevoie de modernizare.
Studiul de oportunitate care accentuează beneficiile concesionării iluminatului către un privat – varianta agreată de Primărie – punctează ce plusuri şi ce minusuri are fiecare dintre variantele aflate la îndemâna autorităţilor: gestiunea directă şi gestiunea delegată. „Diferenţa fundamentală, care există între gestiunea directă şi gestiunea delegată, în cazul serviciului de iluminat public, este că dacă, în prima ipoteză, autoritatea publică locală păstrează în patrimoniul ei toate obligaţiile privind îndeplinirea obiectivelor din lege, implicit responsabilităţile de finanţare şi întreţinere, în cea de-a doua ipoteză, operatorul public sau privat preia în integralitate sarcinile aferente, cu excepţia prerogativelor privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemului de iluminat public.”
În plus de aceste atribute pe care le va păstra şi în situaţia în care serviciul de iluminat public va fi concesionat unei firme – situaţie care se aplică municipiului, care nu va avea un operator public, căci nu-şi permite să creeze unul -, autoritatea locală are, prin lege, mai multe drepturi în raport cu partenerul căruia i se deleagă gestiunea serviciului. Şi anume drepturile privitoare la supraveghere şi control pentru: modul de fundamentare a tarifelor şi respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau de modificare a acestora, emise de A.N.R.S.C.; modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori şi activităţile desfăşurate de aceştia; calitatea şi eficienţa serviciului prestat, corespunzător indicatorilor de performanţă, stabiliţi conform legii; modul de administrare, de exploatare, de conservare şi de menţinere în funcţiune, dezvoltarea şi/sau modernizarea sistemului de iluminat.
În lege este prevăzut expres că toate activităţile de monitorizare şi control privind modul de respectare de către operatori a condiţiilor de emitere şi menţinere a licenţelor revin A.N.R.S.C., iar cele privind indicatorii de performanţă stabiliţi în contractele de delegare a gestiunii revin autorităţilor locale. Autorităţile locale au, prin lege, competenţa exclusivă de a impune, în acord cu legea, toate exigenţele necesare pentru realizarea în bune condiţii a delegării.
Obiectul contractului delegare îl vor reprezenta activităţile de operare propriu-zisă: gestionare, administrare, exploatare, întreţinere.
După autorităţi, care scapă de bătaia de cap, gestiunea delegată, mai avantajoasă decât gestiunea directă
Studiul comandat de autorităţile locale, pentru a le ajuta să decidă ce fac cu iluminatul public – îl păstrează în administrare ori îl concesionează unui operator autorizat -, prezintă ce avantaje au cele două formule. Gestiunea directă echivalează cu menţinerea responsabilităţii faţă de populaţia deservită. Tarifele ar fi fost mai mici decât în cazul gestiunii delegate, neexistând profit. Totodată, s-ar fi menţinut o autoritate nemijlocită a Primăriei şi Consiliului Local asupra acestei activităţi. Şi cel mai important: accesul la fonduri europene al autorităţilor publice. Deziderat oarecum atins de administraţia publică locală, care a accesat un program de aproximativ un milion de euro, investiţie a cărei implementare îl condiţionează pe Liviu Ţâroiu să aibă un serviciu de iluminat public.
Cât priveşte avantajele gestiunii delegate, acestea le „bat”, cel puţin numeric, pe cele ale gestiunii directe. Studiul scoate în evidenţă rolul autorităţilor locale care stabilesc condiţiile de respectat de către operator. În primul rând, parametrii serviciilor şi necesarul de investiţii vor fi clar definite în contract, cu mecanisme care impun ca majoritatea riscurilor să treacă la operator. Alt avantaj: accelerarea investiţiilor începând din momentul în care operatorul îşi intră în drepturi. Nevoia lui de profit va genera schimbarea rapidă a proceselor interne şi a relaţiilor cu clienţii. Tot cu titlu de avantaje sunt menţionate atributele autorităţilor locale în raport cu firma care administrează iluminatul public al oraşului. În primul rând, autoritatea va avea calitatea de a superviza şi a reglementa conformarea operatorului la cerinţele impuse în contract. În al doilea rând, autoritatea va avea drept de control final asupra derulării serviciului, având posibilitatea de a întrerupe delegarea de gestiune în cazul în care operatorul are o activitate defectuoasă, care persistă, prin clauze de penalizare şi de reziliere a contractului. În al treilea rând, autoritatea are putere decizională, pentru ca, în momentul încredinţării contractului, acesta să includă toate prevederile optime.
Reducerea imixtiunii politicului în deciziile de afaceri, investiţii şi personal este considerată tot un beneficiu al delegării de gestiune. La fel şi criteriile de management comercial, care se pot îndeplini pentru a avea acces la fonduri bancare.
Unul dintre dezavantaje: dificultăţi de ieşire din contract, în caz de neperformanţă. Ca la toate contractele Primăriei încălcate de privaţi
În ambele situaţii există şi dezavantaje. La gestiunea directă, ritmul lent de investiţii, bazat exclusiv pe fluxul de numerar din exploatare şi pe sumele puse la dispoziţie de către ordonatorul de credite. Apoi, autoritatea ar trebui să furnizeze în continuare fonduri şi garanţii în calitatea de acţionar unic, dacă se organizează o societate pe acţiuni pentru operarea serviciului. Creşterea numărului de persoane din cadrul aparatului propriu al primarului, care să se ocupe de serviciul respectiv, a cântărit în decizia de a nu opta pentru o administrare proprie. La fel activitatea de atragere de surse de finanţare, costurile suplimentare cu dotări cu echipamente şi utilaje specifice, mijloace de transport şi intervenţie, personal, instruirea şi autorizarea personalului, precum şi costurile de licenţiere la ANRSC.
Dezavantajele delegării de gestiune derivă din negocierea unui contract detaliat pe termen lung, în special pentru prima parte a lui, cea în care se realizează investiţiile. Va exista un monopol pe termen lung atribuit operatorului, cu dificultăţi de ieşire din contract, în caz de neperformanţă. Apoi, autoritatea trebuie să îşi adapteze rolurile de administrator şi reglementator pe durata contractului şi va trebui să se concentreze pe negociere, monitorizare şi supervizare. Şi tot autoritatea trebuie să asigure finanţarea prestării serviciului.
„Numărul mai mare de dezavantaje, precum şi cel mai mic de avantaje al gestiunii directe, în raport cu gestiunea delegată, recomandă, în prima fază, adoptarea celei de-a doua variante.”, este sugestia autorului studiului, acceptată şi aprobată de majoritatea politică a primarului Ţâroiu. „E.M.”