-Dacă, până acum, diferenţa între veniturile proprii şi cheltuiala de personal era de 2 milioane de lei, în favoarea lefurilor din Primărie, în acest an, dezechilibrul a ajuns la 5 milioane de lei
Faţă de varianta prezentată pe site-ul Primăriei Câmpulung, pentru consultare publică, unde apărea un echilibru între veniturile şi cheltuielile programate în 2020, ambele apreciate la aceeaşi valoare, 98.410.270 lei, la votul de săptămâna trecută, cifrele s-au modificat. După cum era de aşteptat, veniturile au scăzut, iar cheltuielile au crescut, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, în fiecare an, autorităţile propunându-şi să încaseze mai puţin şi să consume mai mult. Este o gândire care înfrânge raţiunea care ghidează traiul unei familii sau activitatea unei firme, unde atenţia se canalizează pe drămuirea banului deţinut.
Nu este cazul Primăriei Câmpulung, unde dezechilibrul între încasările proprii şi salarii se adânceşte de la un an la altul. Revenind la veniturile şi cheltuielile totale, propuse în acest an, aşa cum au fost aprobate la şedinţa extraordinară de joi, 20 februarie 2020, acestea arată astfel: venituri totale – 93.403.270 lei, cheltuieli totale – 104.092.500 lei. Însă nevoile de consum ale instituţiei sunt mult mai mari, de 224.224.930 lei, sumă care figurează în buget cu titlu de credit de angajament, care vine pe parcurs de la PNDL şi UE.
Tot credite de angajament apar şi la lucrări cu susţinere locală, despre care autorităţile susţin că, fiind multianuale, nu trebuie să aibă finanţarea asigurată integral în bugetul acestui an. Aşa cum sunt investiţiile în reţea de gaz pe şapte străzi, beneficiare de „sume virtuale”, cum a etichetat opoziţia alocările inexistente în buget, deşi, conform primarului, lucrările trebuie să se încheie în nouă luni, adică până la sfârşitul acestui an. Un neadevăr, după cum ne vom convinge rapid cu toţii.
Excedentul a scăzut şi el dramatic, de la 22,4 milioane lei, în 2019, la 10,7 milioane lei, în 2020
Reluăm ideea esenţială din deschiderea acestui articol, inspirată de o declaraţie publică a directorului economic Violeta Iarca, potrivit căreia „veniturile proprii s-au fundamentat la nivelul anului precedent, 2019: 14.749.000 lei.” Curiozitatea noastră a fost de a afla la cât a fost estimată cheltuiala cu salariile în administraţia publică locală. 19.720.000 lei, cu 5 milioane lei mai mult decât încasările ţintite pe plan local, după cum ne edificăm consultând documentaţia bugetului, subiectul fiind trecut sub tăcere la dezbaterea aleşilor, fiind an electoral.
În continuare, vom prezenta schematic ce cifre a prognozat Direcţia Economică în acest an, cifre care constituie bugetul de venituri şi cheltuieli al municipalităţii, considerat de opozanţi – şi aşa este – cel mai mare din istoria Câmpulungului.
-Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit: 26.477.000 lei;
-Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată: 12.355.500 lei;
-Subvenţiile de la bugetul de stat: 34.175.660 lei (sumă estimată a fi încasată de la bugetul de stat pentru finanţarea cabinetelor de medicină şcolară, a spitalelor, pentru cofinanţarea proiectului „Schimbă-ţi viitorul!”, cofinanţarea proiectelor PNDL şi pentru subvenţiile acordate în scopul încălzirii locuinţei cu lemne sau alţi combustibili);
-Impozitul şi taxa pe clădiri: 4.363.070 lei, astfel: de la persoane fizice – 1.849.160 lei; de la persoane juridice – 2.513.910 lei;
-Impozitul şi taxa pe terenul intravilan: 1.399.910 lei, astfel: de la persoane fizice – 849.610 lei; de la persoane juridice – 550.300 lei;
-Impozitul pe terenul extravilan: 40.950 lei;
Totalul impozitului pe teren, estimat a se încasa în anul 2020: 1.440.860 lei.
-Taxe judiciare de timbru: 394.500 lei;
-Alte impozite şi taxe pe proprietate: 49.390 lei;
-Impozitul pe mijloacele de transport: 2.276.400 lei, astfel: de la persoane fizice – 1.531.370 lei; de la persoane juridice – 745.030 lei;
-Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare pentru desfăşurarea de activităţi: 247.040 lei;
-Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: 148.840 lei;
-Alte impozite şi taxe fiscale: 71.190 lei;
-Venituri din concesiuni şi închirieri: 1.789.310 lei;
-Venituri din dividende: 78.220 lei;
-Alte venituri din proprietate: 21.370 lei;
-Venituri din dobânzi: 9.980 lei;
-Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi: 2.081.750 lei;
-Venituri din taxe administrative, amenzi, confiscări. Taxe speciale. Alte venituri: 1.734.530 lei;
-Sume primite de la UE pentru programul „Schimbă-ţi viitorul”: 5.646.110 lei.
La cheltuieli, „prin bugetul local pe anul 2020 au fost prevăzute credite bugetare totale în sumă de 104.092.500 lei, care vor fi acoperite atât din veniturile curente ale anului 2020, în sumă estimată de 93.403.270 lei, cât şi din excedentul bugetar al anilor precedenţi, în valoare de 10.689.230 lei.”, menţionează şefa Economicului, Violeta Iarca.
Excedentul sau economiile făcute în anii trecuţi, cu precădere în perioada în care Călin Andrei strângea bani pentru proiectul „Kretzulescu”, au ajuns la aproape un sfert faţă de acum patru ani. Prin comparaţie cu 2019, autorităţile porneau la drum cu un excedent de 22,4 milioane lei, rămas în 2020 la 10,7 milioane lei. Magda BĂNCESCU