Deşi ministerul care finanţează podul de pe Şoseaua Naţională permite autorităţilor şi constructorilor să se întindă cu lucrarea aproximativ trei ani de acum înainte, redacţia ziarului nostru primeşte din partea Primăriei graficul de execuţie actualizat, potrivit căruia daravela produce deranj încă 88 de zile. Lucrătoare, atenţie! Fără a se preciza, de data aceasta, când încep să curgă cele 88 de zile şi dacă sfârşitul va mai fi afectat de vreo suspendare a lucrării care, până în acest moment, a însemnat un lung şir de pauze. Răsplătite, însă, cu o creştere substanţială a preţului contractului, de la 907.737 lei la 1.079.258,05 lei. Săptămâna trecută, primarul Liviu Ţâroiu, ofuscat că-i stricăm campania electorală cu smiorcăielile şoferilor puşi să aştepte la o groapă semaforizată, ne-a anunţat, victorios, că s-a dezmorţit lucrarea, odată cu prezenţa piesei principale pe şantier. „Soprana” în rândul utilajelor de lucru, care bănuim că trebuiau să o urmeze, pe scena „ciuruită” din vecinătatea fostului Minier, abandonată de aproape o jumătate de an. La mijlocul săptămânii trecute, când s-a înfăptuit minunea, foreza, ce-i drept, sosise, dar poza pentru o „natură moartă” numai bună de inspirat artiştii cu singurătatea ei pe buza hăului.
În fine, naivi noi să credem că lucrarea se reia în forţă şi că cele 88 de zile, întrerupte doar de weekend-urile nelucrătoare, se sfârşesc înainte de alegeri. Dacă pe autorităţi le doare în cot de nervii „anonimilor” din coloanele întinse pe kilometri, nu putem să nu ne aplecăm atenţia asupra blocajelor ivite la vârful unor instituţii importante, din cauza găurii din drumul naţional. Nemaiavând oameni competenţi, Câmpulung suferă de boala navetiştilor ajunşi în funcţii-cheie în diverse instituţii bugetare din oraş. Specialiştii aceştia, care au scos din belea domenii de maximă importanţă ale oraşului, se sacrifică, pur şi simplu, făcând naveta la Câmpulung, unde ajung cum pot, când pot. Şi asta numai din cauza gropii care trebuia să ia forma unui pod încă de la sfârşitul anului 2017, judecând după termenul de şase luni convenit de părţile unui contract parafat în vara acelui an.
Primul navetist al Câmpulungului este însuşi viceprimarul Şerban Mărgărin Blidaru, care, dacă nu este în Primărie la ora 8.00, poate, nici la 9.00 sau la 10.00, este sigur la coadă, la groapă, venind dinspre Piteşti. Liviu Ţâroiu şi-a supus la chinul aşteptării în traficul veşnic strangulat în zona şantierului abandonat cu lunile şi unul dintre oamenii de bază din echipa de colaboratori apropiaţi: secretara Adela Ioniţescu, de care chiar nu se poate dispensa. În timp ce colegul Blidaru este opţional în Primărie, graţie atribuţiilor „subţirele”, în schimb, fără energica şi descurcăreaţa sa secretară este terminat.
Alt şef care suferă la semafor este însuşi şeful Poliţiei Municipale, comisarul şef Gheorghe Ciolan. La fel, directorul Spitalului Municipal, Nicolaie Alexe, tot navetist şi el, pe care, dacă nu-l găsiţi la birou, îl găsiţi blocat în trafic. Împarte aceeaşi suferinţă cu aceştia cea mai proaspătă achiziţie a Primăriei Câmpulung: arhitectul şef Cătălin Ghiţă, mutat cu serviciul de la Piteşti la Câmpulung, datorită faptului că Liviu Ţâroiu îşi plăteşte mai bine subalternii decât Ionică.
Contractul excesiv întârziat blochează nu numai instituţiile din oraş, unde prestează cetăţeni domiciliaţi în afara Câmpulungului, puşi pe drumuri în interes profesional, ci şi pe cele de la judeţ. De pildă, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Argeş este condusă de câmpulungeanul Manuel Zenovie, care face naveta zilnic la Piteşti. Aşijderea inspectorul de control trafic rutier Nicolae Dumitrescu, angajat la I.S.C.T.R. Bucureşti, care, în drum spre şi de la serviciu, are parte de aceeaşi păcătoasă aşteptare. “E.M.”