Anunţarea candidaturii Elenei Lasconi la funcţia de primar al Câmpulungului a fost privită diferit de partidele tradiţionale. PSD care, deşi are cele mai mari şanse să „producă” din nou primarul, a manifestat o prudenţă justificată, sesizând popularitatea omului de televiziune în rândul acelei categorii de câmpulungeni care, de obicei, nu votează. Tineri şi adulţi de vârstă tânără, care, de scârba aceloraşi figuri dezolante de la locale, preferă să-şi lase bunicii şi părinţii să decidă în locul lor. PNL, în schimb, care riscă să piardă o bună parte din votanţi, orientaţi către apariţia proaspătă între aceleaşi candidaturi veştejite, se comportă la fel ca în Consiliul Local: înfumurat aidoma caprei râioase, dar făloase, că mai mândră ca ea nici că s-a pomenit! Câteva idei de „neam prost” au răsunat la prima întâlnire electorală a PNL-iştilor locali cu presa, idei legate de omul cu şanse să-l dărâme pe Ţâroiu, dacă dreapta s-ar uni împotriva acestuia. Prima, mai cuminţică şi decentă, de la Lucian Ionescu: nu au existat discuţii cu Elena Lasconi. Păcat, căci are priză la electoratul, în special, tânăr mai mare decât toţi „măsuraţii” în sondaje de la PNL la un loc. A doua, cu puternic iz de aroganţă, de la Bogdan David: nici Bucureştiul nu le-ar putea băga-o pe gât pe Lasconi, atât de bine văzuţi şi apreciaţi sunt de Orban. Şi tot de la arogantul David: Lasconi, dar nu numai ea, se dă candidatul lor! Al lor, care sunt atât de buni şi atât de prolifici în materie de candidaţi făcuţi ca să fie primari! A treia idee care trădează că impertinenţa este contagioasă provine de la Ionel State: cine are nevoie de PNL Câmpulung ştie unde este sediul. Adică Lasconi şi nu numai ea să-i caute pe aceşti politicieni de „valoare”, care îl vor ajuta pe Liviu Ţâroiu să obţină al doilea mandat de primar.
După David, în faţa căruia Orban tremură, centrul nu poate impune un candidat „la cea mai bună organizaţie”
Şansele PNL Câmpulung să dea primarul, în 2020, există numai dacă are loc o contaminare colectivă cu cele 0,80 miligrame bahice, care n-au zdruncinat încrederea electoratului PSD în Liviu Ţâroiu. Aţi văzut, în mediul on-line, îngrijitor de multe opinii imbecile, care îi scuză conduita făptuitorului, cum că e şi el om. Cei pentru care candidatul PSD, primarul în funcţie, este om supus greşelii, îi vor acorda votul în continuare. Până în mai, lumea uită, dacă n-a uitat deja. Şi chiar să nu uite, la ce ofertă intuim că pregăteşte opoziţia liberală, şi să umble Ţâroiu în patru labe până în luna mai, are victoria asigurată. Mai ales dacă alegerile au loc într-un singur tur de scrutin.
Aceste argumente pro Ţâroiu – oraş îmbătrânit, electorat preponderent din rândul bugetarilor, schimbările, fie ele nereuşite, în aspectul centrului – reprezentau împrejurarea perfectă a unificării dreptei şi susţinerii unui candidat comun. Este adevărat, astfel de decizii nu se iau la nivel local, ci naţional. Dar dacă s-ar lua, le-ar pica greu, judecând după siguranţa preşedintelui PNL Câmpulung, că el şi colegii sunt prea buni ca să accepte un venetic „anonim”.
O dreaptă comună înseamnă PNL, USR, ALDE, PNŢCD, PMP şi, în Argeş, PAM. În ciuda negocierilor de la centru, la Câmpulung, ALDE iese din ecuaţie, căci Sergiu Cicu şi Manuel Zenovie sunt oamenii PSD-ului. Chiar dacă Cicu a avut cândva carnet de membru PNL, iar Zenovie este, cu siguranţă, interesat să rămână la şefia Îmbunătăţirilor Funciare, într-o perioadă în care a început „vânătoarea” liberală a deconcentratelor.
Cât despre un candidat comun şi despre posibilitatea ca acesta să fie Elena Lasconi… chiar dacă pronunţarea asupra subiectului era prematură, în contextul tratativelor de la centru, puţinele declaraţii de presă ale liberalilor din Câmpulung au lăsat să se înţeleagă că exclud colaborarea cu aceasta. Lucian Ionescu, mai diplomat în mesaj, a afirmat că: „Nu au existat discuţii, în momentul de faţă, cu doamna Lasconi, deşi am auzit că se spune prin Câmpulung că au fost discuţii. Cu noi, cel puţin, nu au existat discuţii.” Nu era rău să fi fost, inclusiv pentru ei, care au nevoie de un candidat carismatic, care să cucerească alegătorii şi prin prezenţă, şi prin limbaj. Exact ce le lipseşte lor.
Tactul lui Ionescu a dispărut în momentul în care i-a venit rândul lui Bogdan David să abordeze subiectul unui eventual pact cu jurnalista. „Să nu aveţi nicio emoţie la Bucureşti vizavi de organizaţia PNL Câmpulung, care este foarte bine văzută.”, a lăsat David să se înţeleagă că centrul nu le poate impune lor un pretendent la cea mai importantă funcţie din administraţia publică locală. „Organizaţia PNL Câmpulung, conform ultimelor rezultate la alegeri, în ultimii patru ani, este printre cele mai puternice din Argeş, adică este greu să vină cineva, să ne impună nouă candidat la Câmpulung, la cea mai bună organizaţie. Eu nu o cunosc personal, n-am văzut-o niciodată, nu este singurul candidat care se dă candidat de la noi, să ştiţi că sunt mulţi care se dau candidaţi de la noi, dânsa e mai agresivă pe internet. Din interviul pe care l-am citit eu, unul şi singurul interviu, a spus că nu este candidatul USR, aşa că nu are rost să discutăm.”, a făcut David dovada indolenţei manifestate repetat în Consiliul Local, unde vrea să pară şmecher, nu un lider al comunităţii cuviincios, care poate să-i demonteze argumentat potlogăriile lui Ţâroiu.
Iar Ţâroiu are motive să jubileze că rivalii resping oportunitatea de a intra în alegeri cu cel mai mare pericol pentru el, Elena Lasconi, a cărei strategie de comunicare cu oamenii încearcă a o copia. Aşadar, pentru Liviu Ţâroiu, Lasconi este o potenţială ameninţare, nu Ionescu, David şi State, incapabili, după cum s-a auzit la conferinţa electorală de la început de an, să explice coerent, pe înţelesul oamenilor, esenţa lucrărilor dubioase ale Primăriei. Adică la o aşa „materie primă” furnizată de Ţâroiu şi Răuţoiu, e păcat să-ţi baţi joc de ea.
Te pomeneşti că se repetă scenariul din 2016, când varianta cea mai speculată drept cauză a victoriei categorice a PSD-istului a fost că David s-a dat intenţionat la o parte din faţa lui Ţâroiu, în campania electorală, ca să câştige acesta din urmă. Oricum, câştiga, dar parcă prea l-a zdrobit pe liberal. Magda BĂNCESCU