Primarul Ţâroiu recunoaşte nedreptatea făcută cetăţenilor, pe care, însă, nu se grăbeşte s-o repare
La cererea primarului Liviu Ţâroiu, majoritatea PSD-istă, împreună cu aliaţii săi de la ALDE şi PAM, a mărit taxa de gunoi, pe care câmpulungenii o achită la Primărie, la 9,50 lei, pe lună, de persoană. Hotărârea a fost votată în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local din 2019, ţinută cu două zile înainte de Crăciun. Înainte de şampania şi pişcotul, cu care autorităţile marchează finalul anului, aleşii au consimţit ca noi, cetăţenii, să suportăm o creştere substanţială a acestei obligaţii vărsate în contul operatorului Financiar Urban. Este a treia majorare de tarif, produsă în doar trei ani, de la 7,50 lei/lună/persoană, în 2017 şi 2018, şi 8 lei, în 2019. An în care n-a mai contat numărul de plătitori pentru care Executivul s-a angajat să-i achite firmei lui Gheorghe Văsâi, ci greutatea tomberoanelor, în virtutea principiului care stă la baza taxării: „plăteşti cât arunci”. Un calcul simplu relevă povara pe bugetul unei familii cu doi copii, ca să dăm un exemplu, produsă prin votul aleşilor din 23 decembrie 2019. Aleşi cărora le pasă de bunăstarea afaceristului partener, nu de greutăţile unei case cu patru „generatori de gunoi”, care datorează, într-un an, 456 de lei!
Motivaţia miroase a putred: în 2019, s-a anticipat o colectare lunară de 550 tone, ca în 2018, însă Financiar Urban a raportat o medie de 688 tone
Potrivit documentaţiei care explică de ce ni se impune o taxă majorată atât de mult, de la 8 lei, la 9,50 lei, creşterea are la bază o aşa-zisă „contribuţie pentru economia circulară”, pentru deşeurile municipale, deşeurile din construcţii şi desfiinţări, destinate a fi eliminate prin depozitare, contribuţie care, în 2020, va fi de 80 lei pe tonă. Spre deosebire de nivelul ei din 2019, care a fost de 30 lei pe tonă. Cât priveşte numărul de plătitori ai taxei, subalternii lui Liviu Ţâroiu au reuşit creşterea lui de la 22.500, cât negociaseră cu Financiar Urban, în primul an de încasare a contravalorii serviciilor firmei prin casieria Primăriei, la 25.500 de persoane, conţinute de cele 17.250 de declaraţii de impunere a taxei de salubritate. Lăudata muncă de „convingere” a cetăţenilor să se lase contabilizaţi a inclus şi ameninţări, după cum a recunoscut şeful Executivului, interesat să scoată banii de la cât mai mulţi dintre noi. „Fiindcă orice cetăţean al municipiului produce gunoi. După părerea mea, nu suntem la numărul la care ar trebui să fim, de 30.000 de cetăţeni plătitori de taxă de salubritate.”, susţine Liviu Ţâroiu.
Era vorba că, pe măsură ce vor fi depistaţi din ce în ce mai mulţi câmpulungeni nedeclaraţi, cărora li se ridică gunoiul, tariful va scădea. Iată că nu s-a întâmplat deloc aşa, întrucât autorităţile locale, care ţin cu Financiar Urban, nu cu populaţia, au găsit numaidecât cum să ajute firma să câştige mai bine: au crescut cantităţile ridicate de operator de pe teritoriul municipiului.
În 2019, s-a estimat că, din Câmpulung, Financiar Urban va colecta, lunar, de la cetăţeni, o cantitate medie de 550 de tone. Previziune în privinţa căreia s-au înşelat şi conţopiştii statului, şi lucrătorii privatului, care au raportat încasatoarei taxei de salubritate – ţineţi-vă bine! – o colectare lunară de aproximativ 688 tone! Cantitate medie care stă la baza socotelii valabile pentru 2020. Prognoza complet ruptă de realitate miroase a putred, căci nu este normal să anticipezi 550 de tone lunar, inspirate de rodul muncii din anul anterior, după care, la bilanţ, să vii cu o realizare de 688 de tone. Ca să ai motiv să pompezi nişte procente serioase în taxa de gunoi.
Anticipând reacţia comunităţii câmpulungene, care n-are cum să rămână impasibilă în faţa unei obligaţii săltate galopant – după modelul săltării lefurilor la Primărie -, primarul Ţâroiu a venit pregătit cu explicaţii la întrebările intuite. Mai cu seamă că statistica lunară, transmisă de Financiar Urban, girată de Compartimentul de Mediu al Primăriei, lasă loc de interpretări, din cauza diferenţelor între numărul tonelor colectate iarna şi cele ridicate vara. În luna ianuarie 2019, de pildă, privatul partener al Primăriei a raportat 494,24 tone de gunoi preluate de la tomberoanele din cartiere şi zonele periferice de case. Asta deşi toată lumea ştie că, în ianuarie, după sărbători, gem ghenele de cantităţile de mâncare aruncată în prostie! Teoretic, este exclus ca luna ianuarie să figureze cu cea mai mică „producţie” de resturi menajere. Şi, totuşi, în evidenţele Financiar Urban este. La polul opus apare luna iulie, cu 823,85 tone. În miezul verii, când orăşenii noştri devin turiştii altora, muncitorii firmei au cel mai mult de muncă.
Turiştii, nuntaşii şi meseriaşii care fac lucrări în apartamente, cauzele declarate ale scumpirii excesive a gunoiului
Expozeul justificativ al lui Ţâroiu, care, cu siguranţă, va fi taxat de câmpulungenii care nu i-au digerat argumentele de a le scoate şi mai mulţi bani din buzunar, a pornit de la cei 80 de lei pe tonă, percepuţi cu titlu de taxă pe economia circulară. Un fel de sancţiune, care i se varsă Fondului de Mediu. Apoi, primarul a invocat cele 688 de tone, nemirosite de oamenii prognozelor din Primărie. „N-am fost nici noi suficient de vigilenţi pe această treabă de colectare. (…) Numai din taxa circulară, creşterea este de 1,25 lei, care derivă din legislaţie. Am mai băgat 25 de bani, suplimentul cantităţii colectate.”, a explicat primarul cei 1,50 lei puşi în plus la gunoi.
Liviu Ţâroiu afirmă că, înainte de a trânti bolovanul în spatele câmpulungenilor, s-a consultat cu subordonaţii de la Economic şi Juridic, pentru a vedea dacă nu cumva bugetul local poate suporta cei 80 de lei pe tonă de gunoi. Asta ca să nu fie afectată mărimea taxei imputate cetăţeanului. Iar consultaţii au răspuns în cor: „Nu!”, căci bugetul trebuie să le ajungă lor de salarii, nu de beneficii făcute populaţiei.
Primarul n-a dus lipsă de inspiraţie nici când a trebuit să explice diferenţele substanţiale între tonele ridicate iarna şi cele ridicate vara, când, teoretic, oraşul se goleşte de locuitori. După Liviu Ţâroiu, vara, vin mai mulţi la Câmpulung decât pleacă, aspect care îl îndreptăţeşte să solicite şi el, la fel ca omologul de la Dâmbovicioara, ca localitatea noastră să fie declarată „staţiune turistică de interes naţional”. Dacă tot este luată cu asalt, din iunie până în august, de puhoiul de turişti veniţi la relaxare la noi.
Pe de altă parte, lipsa câmpulungenilor din oraş, din motiv de vacanţe şi concedii, este compensată, susţine Liviu Ţâroiu, de nunţile care generează enorm de mult gunoi. Care ni se bagă pe gât nouă, celor de rând, fiind socotit, ca greutate, la un loc cu ce aruncăm noi, în loc să li se impute separat restaurantelor. „Pierdem şi am scăpat pe undeva din mână – recunoaşte primarul – câte nunţi sunt vara. Societăţile comerciale ar trebui să participe mai mult la acest surplus. Când am văzut că au crescut foarte mult cantităţile, am constatat că societăţile comerciale (n.r. restaurantele care organizează petreceri de nuntă) dau mai mult gunoi decât au contract direct cu societatea de salubritate.”, susţine primarul, care i-a menajat pe patronii de localuri de nunţi. În detrimentul omului de rând, căruia îi este imputată creşterea taxei, în contul afaceriştilor care prosperă pe seama profitului scos din evenimente.
Al treilea motiv de îngreunare a ghenelor vara, în afara turiştilor daţi buluc la Câmpulung şi a nuntaşilor, îl constituie molozul rezultat din renovările de apartamente, care ajunge şi în tomberoane, şi pe lângă tomberoane. Cel din containere cântăreşte şi asupra taxei de gunoi.
Magda BĂNCESCU