Din iunie, când Fundaţia Conservation Carpathia, împreună cu entităţi Carpathia, a pus bazele primei echipe de intervenţie rapidă destinată gestionării conflictelor om – animale sălbatice, din sud – estul munţilor Făgăraş, au fost întreprinse peste 100 de acţiuni de soluţionare a problemelor, pe suprafaţa fondurilor cinegetice pe care Carpathia le gestionează. Gestionarea fondurilor cinegetice vine cu o mare responsabilitate şi anume prevenirea conflictelor şi reducerea pagubelor provocate de animalele sălbatice. Acest lucru trebuie făcut prin îndepărtarea animalelor de localităţi, într-o manieră necesară convieţuirii în vecinătăţile pădurilor, care respectă atât omul, cât şi natura.
Un al treilea urs, care reprezintă o ameninţare pentru localnicii din Rucăr, va fi relocat
O echipă de intervenţie este formată din membrii desemnaţi din cadrul gestionarilor de fonduri cinegetice Carpathia, rangeri, paznici de vânătoare ai fondurilor cinegetice, reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Argeş şi un medic veterinar.
Mistreţii care coboară şi râmă în fâneţele localnicilor, stricând recolta anuală de fân, necesară crescătorilor de animale domestice şi urşii care îşi caută surse de hrană în livezi sau în grajduri, acestea au fost principalele probleme înregistrate pe fondurile cinegetice din sud – estul munţilor Făgăraş.
„Fauna este în proprietatea Statului român, iar legislaţia este strictă, dar poate fi îmbunătăţită. În primul rând, în ceea ce priveşte timpul de răspuns al Ministerului Mediului la autorizaţii de relocare/extragere urs. Sunt disfuncţionalităţi şi în privinţa lipsei de măsuri agreate legal, până la obţinerea derogării. În urma unei întâlniri recente la Primăria Rucăr, având în vedere necesitatea de a găsi măsuri care să reducă pe termen scurt presiunea generată de urşi asupra comunităţilor, am agreat cu membrii Consiliului Local să întocmim un memoriu comun pentru obţinerea derogărilor pentru relocarea urşilor problemă în scop preventiv, fără a mai fi nevoie de înregistrarea a două pagube generate de acelaşi urs, regulă în vigoare acum. În zona proiectului, am relocat un urs mascul, în august, şi avem certitudinea că nu s-a întors. În octombrie, am eliminat o femelă de 4 ani şi, recent, am obţinut o a treia derogare de la Ministerul Mediului pentru relocarea altui exemplar, pe care îl urmărim de câteva săptămâni, noapte de noapte, şi care reprezintă o ameninţare pentru localnici. În ceea ce priveşte mistreţii, în acest sezon am extras de pe fondul cinegetic 22 Rucăr, 10 mistreţi, strict din zonele limitrofe localităţilor. Probleme sunt, dar lucrăm pentru diminuarea lor.”, a declarat Mihai Zotta, şeful Ocolului Silvic Carpathia.
Grupurile de mistreţi, care sunt concentrate lângă Rucăr atrag urşii
Anul 2019 a început şi se termină cu accentuarea problemelor generate de urşii care produc atacuri în Rucăr şi care au o prezenţă relativ constantă în zona. Motivele sunt complexe şi nu sunt total clarificate. Este vorba de lipsa surselor de hrană naturală în pădure – nu există fructificaţie la fag absolut deloc în acest an şi nici nu prea au fost ciuperci. Iar grupurile de mistreţi, care sunt concentrate lângă Rucăr, atrag urşii. Pentru a asigura un management adecvat, bazat pe evitarea situaţiilor periculoase, este necesar ca personalul de teren să colecteze o serie de informaţii care să conducă mai târziu spre decizii şi măsuri corecte. Patrulările pe timp de zi sau noapte, utilizarea de camere foto – video cu senzori de mişcare, colectarea de probe genetice, activităţile comune cu Jandarmeria, sunt doar o parte dintre aceste măsuri. Toate aceste informaţii sunt menite să ajute la identificarea exemplarelor problemă şi la stabilirea unui set de măsuri potrivite.
„Montarea gratuită de garduri electrice la stâne sau în jurul gospodăriilor expuse, patrulări pentru îndepărtarea animalelor sălbatice folosind mijloace acustice sau luminoase, amplasarea de hrană vegetală de abatere, în zone îndepărtate, conform legislaţiei în vigoare, relocare şi, în ultimă instanţă, în lipsa rezultatelor pozitive, eliminarea exemplarelor periculoase, acestea sunt măsurile pe care le-am luat pe suprafaţa gestionată de noi, care însumează aproximativ 70.000 hectare. Acţiunea de donare a primilor 11 căţei din rasa Ciobănesc Carpatin vine în completarea acestor măsuri şi vom menţine această iniţiativă în anii viitori. Vom continua să acordăm compensaţii private băneşti, pentru pagubele provocate de mistreţi şi vom începe de anul viitor să acordăm compensaţii în natură, pentru pagubele provocate de carnivore, prin înlocuirea oilor sau vacilor pierdute în urma atacurilor cu unele crescute în ferma noastră, special înfiinţată. De asemenea, în fiecare an, urmează să achiziţionăm câte zece garduri electrice pentru a fi puse la dispoziţia persoanelor care au probleme cu atacurile de carnivore. Toate aceste compensaţii, însă, vor fi acordate doar acolo unde vor fi îndeplinite minime măsuri de siguranţă pe care localnicii trebuie să le asigure, cum ar fi împrejmuirea cu gard a proprietăţii, folosirea câinilor de pază, supravegherea şeptelului şi, mai ales, gestionarea corectă a deşeurilor”, a mai declarat Mihai Zotta, şeful Ocolului Silvic Carpathia.
Atacurile animalelor, semnalate prin RO-ALERT
Evaluarea pagubelor este un proces ce necesită o atenţie sporită şi presupune o anchetă care să confirme atacul unui animal sălbatic, nu alte cauze. Un rol important îl are sistemul RO-ALERT, care semnalează cetăţenilor potenţialele pericole şi gestionarului situaţia din teren. Dar nevoia unui mod de lucru coerent, aplicabil la nivel naţional, coroborat cu o evaluare a efectivelor carnivorelor mari prin metode ADN, reprezintă o necesitate urgentă în managementul animalelor sălbatice.
„Vânătoarea practicată de noi nu este pentru trofee, ci a căpătat o tentă utilitară având ca scop diminuarea acestor conflicte. Cotele de recoltă impuse prin contractul de gestiune sunt realizate în zonele limitrofe localităţilor, doar acolo unde apar probleme. În această activitate sunt implicaţi şi vânătorii locali, fiind astfel şi un mod de promovare a viziunii noastre asupra managementului cinegetic.”, declară Bogdan Sulică, coordonator echipă intervenţie, Fundaţia Conservation Carpathia.
Carpathia are un proiect de reconstrucţie a habitatelor degradate
Dezvoltarea acţiunilor destinate gestionării conflictelor om-animale sălbatice se realizează în cadrul proiectului „Crearea unei zone de sălbăticie în munţii Făgăraş, România”, implementat de Fundaţia Conservation Carpathia în parteneriat cu entităţile Carpathia (Ocolul Silvic Carpathia, Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation), precum şi cu ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate, Conservation Capital (Marea Britanie), Bath şi asociaţii (Canada), cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Programul pentru Peisaje Ameninţate (Endangered Landscapes Programme) şi a Comisiei Europene prin programul LIFE. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale şi care să creeze beneficii comunităţilor locale deopotrivă.
Principalele activităţi ale proiectului sunt legate de plantarea pădurilor tăiate şi refacerea zonelor alpine şi a pădurilor artificiale de molid artificiale. Vor fi reintroduşi zimbrii şi castorii pentru creşterea diversităţii biologice şi vor fi identificate cele mai bune soluţii pentru gestionarea conflictului om-animale sălbatice. De asemenea, se va lucra aproape de comunităţile locale pentru a înţelege nevoile şi opiniile oamenilor din zona de interes a proiectului, prin înfiinţarea unui cadru de dialog şi organizarea de evenimente locale. În plus, comunităţile locale vor beneficia gratuit de sprijin de specialitate în vederea solicitării de finanţări, compensaţii şi subvenţii, dar şi pentru dezvoltarea unor afaceri locale verzi, bazate pe natură. “E.M.”