=Primăria ar putea, dacă ar vrea, ca pe perioada verii, când lumea îşi renovează locuinţele, să gândească un sistem de colectare săptămânală cu Financiar Urban, pentru moloz şi mobilier vechi
=Oricum, costuri suplimentare sunt, căci mizeria neridicată de firma privată este ridicată de ADP, care, însă, nu se achită de îndatorire cu regularitate, dovadă că resturile din renovări zac cu săptămânile lângă ghene
„Avem o mare problemă cu gunoiul!” este mărturisirea publică a lui Liviu Ţâroiu, care nu ne încălzeşte cu nimic, dacă nu impulsionează activitatea de colectare, fie cu operatorul Financiar Urban, fie cu ADP. Căci „munţii” de mizerie, care eclipsează prin înălţimea lor tomberoanele tot mai grele – motiv ca să ne crească iar taxa de salubritate -, nu pot fi lăsaţi în halul în care se găsesc, în aceste zile cu temperaturi încă ridicate. Experienţele care se repetă vară de vară, în vecinătatea platformelor de colectare a resturilor menajere, ar fi putut inspira Primăria să gândească o soluţie de eliminare a mormanelor de moloz, mobilier şi hârburi. Autorităţile locale cunosc că, pe perioada concediilor, cetăţenii îşi renovează apartamentele. Cunosc şi că tot ce scoate omul din locuinţă, „gunoiul greu”, cum îl numesc edilii, ajunge fie în container, fie lângă. Atunci când lumea aruncă resturile de zidărie, materiale de construcţii, mobila veche ori aparatura electrocasnică nefolositoare în apropierea ghenelor, lucrătorii de la Financiar Urban nu se ating de ele. Regula este ca cetăţeanul să transporte pe cont propriu ori să solicite operatorului de salubritate transportul vechiturilor voluminoase ori grele la staţia de transfer din Grui. Serviciu pentru care plăteşte suplimentar taxei achitate la Primărie, de 8 lei pe lună, pe membru de familie. Este lesne de înţeles că majoritatea celor care întreprind reabilitări de apartamente nu vor să dea un ban în plus pentru a se debarasa de ce rezultă din înnoirea pereţilor, a parchetului şi a mobilierului din casă, care ajung pe domeniul public. Unde zac cu săptămânile.
Când este solicitat, ADP ridică ce nu ridică Financiar Urban. Serviciul pe care îl plătesc şi cei care nu aruncă lângă tomberoane
Cum oamenii Primăriei n-au fost în stare să conceapă, împreună cu operatorul privat, un sistem de colectare eficient, consecinţele se văd în jurul ghenelor din cartiere. Prin sistem eficient înţelegem că maniera de ridicare a gunoiului ajută şi populaţia care sigur nu se duce în Grui cu salteaua, canapeaua, uşa ori sacii cu zidărie. Dar ajută şi administraţia publică, cea care ar trebui să fie prima interesată de o imagine curată a aşezărilor urbane, în special a celor cu blocuri. Căci aici sunt cele mai mari necazuri cauzate de înălţarea cu o frecvenţă îngrijorătoare a grămezilor de deşeuri casnice provenite din demolări şi reparaţii interioare.
Regula decursă din colaborarea defectuoasă a Primăriei cu Financiar Urban este că ceea ce nu preia societatea privată, adică ce găseşte lângă tomberoane, să cureţe muncitorii serviciului public. Aceştia chiar curăţă, dar nu cu regularitatea impusă de rapiditatea apariţiei/reapariţiei cantităţilor care generează costuri suplimentare. Costuri suportate, fireşte, tot din banii noştri, căci toată lumea plăteşte în plus pentru câmpulungenii care fac modernizări de apartamente având ca urmare umplerea spaţiului public cu dărâmături şi lemnărie uzată. Cum? Simplu. ADP-iştii solicitaţi să strângă în urma lor – dacă sunt solicitaţi, căci nu mereu se mobilizează din proprie iniţiativă – trebuie să ducă gunoiul adunat de lângă tomberoane undeva. Şi-l duc, normal, la staţia de transfer din Grui, unde plătesc operatorului, poate, mai mult decât dacă preluarea se făcea de la persoana particulară responsabilă. Într-o atare situaţie, ADP plăteşte din banii noştri, ai tuturor celor care suportăm, în comun, investiţiile din locuinţele unora.
Că serviciul Primăriei nu inspectează cu regularitate ghenele din cartiere, ca să vadă prăpădul din jurul lor, care, repetăm, costă bani grei plătiţi pentru gunoiul greu, o demonstrează cele mai proaspete imagini surprinse în Grui, Vişoi şi Flămânda. Cartiere afectate de o boală comună: fotolii şi canapele pe alese, cartoane voluminoase, „tocărie” şi zidărie şi toate resturile de pe lume. Te doare sufletul văzând că munca femeii de serviciu, plătită de cetăţeni, ca să măture spaţiul dintre tomberoane, este zădărnicită de unii dintre noi, care nu apreciază nici efortul, nici curăţenia şi nici banii prăpădiţi pe degajarea mizeriei din afara recipientelor. Degeaba există bunăvoinţă din partea asociaţiilor de proprietari de a administra gospodăreşte şi această anexă comună – căci ghena are rolul unui bun comun, de care se servesc locatarii mai multor blocuri -, căci toate strădaniile se duc pe Apa Sâmbetei. Vara, în special, când îi cuprinde pe câmpulungeni zelul renovărilor.
Liviu Ţâroiu susţine că pune camere video îndreptate către tomberoane
În afara sancţiunii pe care Primăria, prin serviciul său, ADP, ne-o aplică tuturor, şi celor vinovaţi de focarele de lângă ghene, şi celor nevinovaţi, direcţionând o parte din taxele şi impozitele noastre către conturile operatorului, ar trebui să existe o sancţiune aplicată individual proprietarului în culpă. Dar cum agenţii lui Ţâroiu n-au depistat, niciodată, pe nimeni aruncând ce nu trebuie lângă tomberoane, avem parte la şedinţa Consiliului Local, ţinută joi, 29 august 2019, de acelaşi refren: monitorizarea video a platformelor de gunoi. Interesul Primăriei este, la nivel declarativ, nu doar de a-i prinde pe cei veniţi cu sacii de moloz ori cu hârburi lăsate pe domeniul public, ci de a-i surprinde în flagrant pe toţi cetăţenii care pun gunoiul greu chiar în tomberon. Asta pentru că Financiar Urban percepe contravaloarea serviciului în funcţie de cantitatea colectată. Cantitate care se îngreunează tot mai tare şi nu este anormal să fie aşa, cum spuneam, pe perioada verii, când omul face curăţenie în casă. Îngreunarea tomberoanelor va avea urmări asupra buzunarelor noastre, căci, de la anul, din câte s-a înţeles din lamentările şefului Executivului, pe seama insuficienţei taxei pe care o plătim în prezent, ne aşteaptă o mărire de tarif.
„Avem o mare problemă cu gunoiul! De două săptămâni, muncim foarte mult, căci s-a dublat cantitatea de gunoi, care se colectează din municipiul Câmpulung. Nu e bine deloc, căci taxa nu acoperă plata către Financiar Urban.”, susţine Liviu Ţâroiu, care ne dă de înţeles că vom fi puşi să plătim mai mult. În teorie, vor fi puşi să plătească şi cei care încalcă regula apropierii de ghene doar cu sacul menajer. Dar asta numai după montarea camerelor de supraveghere video, despre care primarul susţine că sunt în curs de achiziţionare. Discuţia pe tema monitorizării platformelor a fost declanşată de consilierul local Cornel Băjan, care, de trei ani, îi cere colegului de partid ajuns în fruntea municipiului să monteze camere pe stâlpii din vecinătatea tomberoanelor. „Eu vorbesc de Grui, unde locuiesc. Să-l vedem pe nemernicul acela care aruncă punga peste gard!”, a cerut alesul, a cărui nelămurire a fost satisfăcută de Liviu Ţâroiu cu următoarele precizări: „Este în curs achiziţia şi anul acesta se rezolvă. Pe primul proiect avem 16 camere, pe al doilea, 26 şi în bugetul acestui an avem 30 de camere.”
Când i s-a cerut un pronostic legat de perioada montării lor, Ţâroiu a repetat că, tot în cursul acestui an, vor deveni operative în zonele cu potenţial de a produce venituri la bugetul local din amenzile aplicate protagoniştilor filmărilor „incendiare”. Care este musai să fie de calitate, ca să prindă miopii de la Poliţia Locală pe cineva. „Primele 16 le avem funcţionale, dar avem probleme cu fibra. Din celelalte 26, avem 16 funcţionale, 10 nu. Unde e problema? Am început reparaţia la fibră şi vom schimba sistemul. Vom trece pe internet. Prima fibră pe care am pus-o, acum, e terminată. Proastă a fost de la început! Ori o schimbăm, ori trecem pe internet.”, a încheiat Ţâroiu subiectul monitorizării video dezastruoase din acest moment.
Magda BĂNCESCU