La mai puţin de un an distanţă de alegerile locale din 2020, nu s-a anunţat, în mod oficial, niciun candidat la cea mai importantă funcţie din administraţia publică locală, partidele şi independenţii preferând în continuare aceeaşi păguboasă strategie a „îngrăşării porcului în ajun”. În cazul candidaţilor cu notorietate şi popularitate precum Liviu Ţâroiu sau Călin Andrei, este de înţeles de ce nu fac valuri organizaţiile care îi susţin, cei doi neavând nevoie de promovare din vreme. Dacă PSD îl menţine pe Liviu Ţâroiu candidat şi dacă PNL se întoarce la omul recordurilor în politica locală, atunci vom avea un meci electoral interesant de urmărit. În scenariul cu cei doi în poziţia de principali contracandidaţi, evenimentul electoral de la anul nu va fi unul cu final previzibil, cum s-a întâmplat la ultimele patru scrutine. Cel puţin, în 2016, a fost cel mai uşor de ghicit câştigătorul, pentru Liviu Ţâroiu şi partid, victoria nefiind o surpriză. Surpriza a constituit-o scorul: 45%, Ţâroiu, 43%, partidul, faţă de cele 26 de procente pe care David le-a avut la egalitate cu PNL. Un scor în privinţa căruia ne îndoim că se va repeta, dacă la anul se menţine dorinţa de schimbare, „pe val” în 2019, după cum au arătat europarlamentarele. Mai e hopul prezidenţialelor, al căror rezultat nu va influenţa votul la locale, mai cu seamă dacă partidele n-au candidaţi cu priză la electorat. Iar cea mai mare priză la electorat o au primarii în funcţie, lucru pe care îl ştiu şi contracandidaţii, mulţumiţi cu accederea în Consiliul Local. Surpriza o poate constitui alegerea ca primar a vedetei ProTV Elena Lasconi, care şi-a declarat public dragostea pentru Câmpulung, dar susţinută de un partid politic. Altfel, vom avea parte de aceleaşi feţe “obosite” la conducerea Câmpulungului, care n-au nici chef, nici interes să schimbe municipiul.
În lipsa unor candidaturi certe, deşi liberalii de la judeţ se băteau cu pumnii în piept că nu vor repeta greşelile trecutului, de a arunca în luptă candidaţii înainte de a-i roda în sondaje şi acţiuni publice, cel puţin o jumătate de mandat, încercăm să creionăm un scenariu al localelor de la anul, luându-i în calcul pe cei care s-au evidenţiat, fie prin declaraţii, fie prin funcţiile politice în care au fost promovaţi recent, în scopul firesc al intrării în cursa electorală.
PSD: Liviu Ţâroiu sau Constantin Ivan
PSD, prin candidatul său, va obţine al doilea mandat la funcţia de primar. Pare deznodământul cel mai plauzibil, în ciuda căderii brutale a partidului, la nivel naţional. La Câmpulung, însă, Liviu Ţâroiu are nişte realizări vizibile, importante, produse după câteva decenii statice, care îi asigură o şedere de încă patru ani în fruntea Primăriei. Dacă PSD-istul câştigă din nou – şi, cel mai probabil, câştigă, dacă electoratul tânăr, care s-a simţit la alegerile euro, nu iese din nou din casă, cu aceeaşi conştiinciozitate -, va câştiga nu pentru că a fost un primar bun, ci pentru că au fost mult mai slabi cei de dinaintea lui. Liviu Ţâroiu a avut bani de cheltuit şi nu a ezitat să-i cheltuiască, drept pentru care se vede ceva în oraş. Bun, prost, nu mai contează.
La finalul anului trecut, când s-au împrăştiat mai abitir în târg zvonurile legate de o posibilă candidatură a sa la Parlament, Ţâroiu n-a zis nici „da”, nici „ba”. „N-am purtat în cadrul partidului niciun fel de discuţii. Lumea bagă, pe surse, fel şi fel de fitile. Nu cred că partidul va accepta să-mi retrag candidatura de la Primărie. Probabil, dacă vor găsi un candidat mai bun, poate fi această discuţie. Sincer, n-am discutat eventualii candidaţi pentru Primăria Municipiului. E mult prea devreme. Să trecem pragul alegerilor europarlamentare, după aceea începem să ne gândim.”, spunea politicianul Ţâroiu, care nu s-a lăsat afectat de scorul foarte slab scos de partid la Euro, şi la Câmpulung.
Dacă, totuşi, pentru actualul primar se iveşte oportunitatea cu deputăţia, cele mai mari şanse de a candida la funcţia de primar pentru PSD le are Constantin Ivan, actual secretar de stat la Ministerul Economiei. Un politician cu o bună reputaţie profesională, care a făcut impresie şi în Consiliul Local, dar căruia îi lipseşte şiretenia de „cotoi bătrân” a lui Ţâroiu.
PSD: Călin Andrei sau Bogdan David
Nici nu se făcuse bine anul de la alegerile din 2016, că şefii judeţeni ai partidului au luat în calcul convingerea lui Călin Andrei să-i scoată din beleaua în care au intrat mergând pe mâna lui Bogdan David. Un candidat slab, deloc agreat de electorat, la polul opus lui Andrei. Dacă fostul primar îşi domina auditoriul cu limbajul cult, de om citit, pregătit, şi o dicţie impecabilă, impresionantă, urmaşul său n-are nici cel mai mic talent în acest domeniu, indispensabil unui politician care vrea să aibă succes. Pe cât de plăcut era Andrei când se adresa publicului, magnetizat de vorbele sale bine alese, rostite cu claritate, cu tonalitate, pe atât de iritant este David, în cazul căruia se simte că nu s-a “omorât” cu studiul la vremea lui.
Dacă Andrei acceptă oferta partidului, căci nu se pune problema ca PNL să nu-l vrea candidat, conştient că nu face nicio brânză cu David, a cărui performanţă a însemnat alungarea din faţa micului ecran a puţinilor telespectatori care urmăreau şedinţele de Consiliu, s-ar putea ca liberalii să aibă şanse să reducă din pierderea înregistrată în 2016. Şi ca locuri în Consiliul Local, şi, de ce nu, ca primar revenit în funcţie. Mai ales dacă le promite câmpulungenilor că mută la loc, în centru, Zilele Municipiului.
USR: Marius Dumitrescu. PLUS: Gheorghe Banzea
Dacă partidele asociate USR-PLUS se mai poartă şi la anul, este posibil să le vedem, împreună sau separat, în Consiliul Local. Reprezentanţii partidelor care compun Alianţa 2020 au anunţat că-şi menţin colaborarea şi după europarlamentare, aşa că nu putem şti în acest moment dacă, vara viitoare, vor avea candidaţi separaţi sau o listă comună şi unic candidat la Primărie. Dacă PLUS-ul lui Cioloş este avantajat de faptul că iniţiatorul Platformei România 100, în Câmpulung, Gheorghe Banzea, este o persoană cunoscută, în schimb, USR abia şi-a înfiinţat filială în municipiu. Este singurul anunţ oficial legat de organizaţia de la Câmpulung, făcut de liderii judeţeni, care păstrează sub anonimat conducerea filialei. În cazul unor candidaturi separate la funcţia de primar, pe Gheorghe Banzea îl vedem omul pe care mizează PLUS, iar din partea USR, potrivit unor surse neoficiale, ar candida Marius Dumitrescu, tentat să încerce din nou, după eşecul din 2016. Acum trei ani, susţinut de PNŢCD, acesta s-a situat pe locul 9 din 10 pretendenţi la funcţia de primar.
ALDE: Sergiu Cicu sau Dan Enescu
Toamna trecută, la o şedinţă a preşedintei ALDE Argeş, Simona Brătulescu, cu şefii de organizaţii din Muscel, ziariştilor li s-a susurat în urechi, după declaraţiile oficiale, la microfon, că partidul şi-a găsit candidatul pentru funcţia de primar la Câmpulung: Dan Enescu, un om pregătit profesional, dezavantajat de vârsta înaintată, de lipsa carismei şi de faptul că nu este atât de cunoscut pe cât cred colegii săi de partid. Puţin probabil ca ALDE să-şi fi menţinut opţiunea de anul trecut, o greşeală, cu siguranţă, care ar plasa formaţiunea în afara Consiliului Local. Măcar cu Sergiu Cicu în postura de aspirant la funcţia de primar există speranţa păstrării locurilor sau locului în Legislativul municipal. Prin urmare, dacă nu ţin să repete experienţa PRM, ar fi cazul ca ALDE să înceteze cu experimentele riscante.
Pro România: Marian Rădulescu sau Nicolae Dumitrescu
Locul IV obţinut de Pro România, la Câmpulung, la Euro 2019, le dă încredere membrilor că vor intra în Consiliul Local, eliminând monotonia din prezent, când puterea deţine 13 consilieri: PSD, ALDE şi PAM, iar opoziţia, şase, din care, de regulă, doi-trei lipsesc de la şedinţe. Partidul lui Victor Ponta are deja o persoană care coordonează organizaţia şi asigură comunicarea cu presa: Marian Rădulescu, pe care îl vedem în postura de candidat la funcţia de primar. Dacă, totuşi, el şi colegii caută pe cineva rodat deja în alegeri, cu discurs bun, nu este exclus să încerce racolarea lui Nicolae Dumitrescu, veşnicul opozant al propriului partid. Pe parcursul acestui mandat, Dumitrescu nu a ezitat să-i critice public pe Liviu Ţâroiu şi pe preşedintele PSD Câmpulung, Gheorghe Marin. În plus, este consilierul PSD care nu participă niciodată la şedinţele de partid ţinute înaintea dezbaterilor Consiliului, în biroul viceprimarului, unde aleşii hotărăsc cum votează.
PMP: Mărţişor Ciobanu
Poziţionat pe locul V, după Pro România, Partidul Mişcarea Populară ar putea prinde cel puţin un loc în Consiliul Local, cu condiţia unei candidaturi la funcţia de primar mult mai inspirate decât cea din 2016, când partidul s-a amăgit cu şansele fostului edil de la Schitu Goleşti, Alexandru Hubert. Hubert s-a clasat pe locul 6, la fel, partidul, pe care, de data aceasta, îl vedem avantajat de convingerea fostului director de la ARO, Mihai Mărţişor Ciobanu să accepte funcţia de preşedinte a organizaţiei municipale. Deşi schimbarea s-a produs vara trecută, pe 27 iulie, vreme de un an, politicienii PMP n-au găsit timp să facă prezentările de rigoare. Ni se părea normal ca, după conferinţa judeţeană de alegeri, să susţină o conferinţă şi în teritoriu, la Câmpulung, pentru a promova noua conducere. Ca preşedinte de partid, în caz că nu s-a retras din funcţie între timp, Mihai Mărţişor Ciobanu va fi, probabil, candidatul PMP, cu şanse superioare predecesorului său de a duce partidul în Consiliul Local.
Independent: Elena Lasconi
Cu siguranţă, sunt formaţiuni politice care au pus ochii pe apreciata jurnalistă de la ProTV, Elena Lasconi, după ce aceasta şi-a manifestat dorinţa de a candida la funcţia de primar al Câmpulungului, dezamăgită de înapoierea în care se găseşte frumosul oraş de munte, în care şi-a cumpărat, cu ani în urmă, o casă de vacanţă, pe Valea Bărbuşii. Să zicem că omul de presă, dacă îşi menţine intenţia de a-şi măsura forţele cu seniorii locului, va candida dintr-o postură de independent. Caz în care are şanse minime de a o avea în conducerea municipiului. Dar cooptată de oricare dintre partidele însemnate, PSD, PNL sau USR, Elena Lasconi ar putea fi surpriza frumoasă a localelor de la anul, mai cu seamă că este singura persoană dintre cei enumeraţi care vorbeşte cu o dragoste şi o emoţie pentru Câmpulung, care i-ar putea contamina pe localnicii îndepărtaţi de sentimente pentru meleagurile părinteşti. Cu condiţia, repetăm, de a se menţine apetitul românilor, în general, şi al câmpulungenilor, în particular, de a schimba vechiul cu noul care nu s-a „mânjit” în politică şi în administraţia publică. „E.M.”