Inundaţiile de vinerea trecută, de pe Valea Stâneicii, din Rucăr, au distrus în calea lor opt case, mai multe maşini au fost avariate, iar torenţii formaţi au smuls copacii din rădăcini. Zeci de persoane au fost evacuate, o femeie de 50 de ani a fost rănită, iar o fetiţă de 12 ani a fost la un pas de înec, după ce apele furioase au smuls-o din faţa casei. Şi DN 73, spre Braşov, a fost acoperit de aluviuni, circulaţia fiind închisă mai bine de o oră.
Potrivit primarului Ionel Dulamă, de vină de cele întâmplate ar fi un canal betonat, care s-a înfundat cu bolovani şi bucăţi mari de lemn, iar apa şi-a croit drum pe lângă el şi aşa a ajuns la proprietăţile localnicilor. De cealaltă parte, unii localnici vorbesc, însă, despre defrişări ilegale făcute în zonă şi despre autorităţi care au închis ochii fără să se gândească la urmări.
În urma informaţiilor vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora responsabilitatea formarii viiturii din punctul Valea Stâneicii ar fi a gestionării fondului forestier prin tăieri ilegale sau defrişări, Ocolul Silvic Păpuşa Rucăr a transmis un punct de vedere, semnat de şeful Ocolului, inginerul Genel Lupu: „Bazinul Valea Stâneicii are o suprafaţă de 95 hectare, din care 70 hectare sunt pădure, cu specia fag (90%) şi molid (10%), cu o vârstă medie de 110 ani, iar 25 de hectare sunt păşune alpină; cu amenajamente în vigoare. Fondul lemnos total este de 21.000 metri cubi şi un volum prevăzut a se exploata în deceniul 2011- 2020 de 1.600 metri cubi, deci 8%. Volumul exploatat în perioada 2011- 2019 a fost de 1.015 metri cubi. În zonă, nu sunt suprafeţe goale neregenerate natural sau artificial, nu sunt suprafeţe tăiate ilegal. Altitudinea bazinului Valea Stâneicii este minimă în punctul de vărsare în Dâmboviţa (660 metri) şi maximă în cel mai înalt punct din golul alpin – punctul „Capitanul” – vârful „Sohorat” (1.200 metri). La limita superioară a pădurii, bazinul hidrografic Valea Stâneicii continuă cu pajiştea alpină Muntele „Capitanul” – „Sohorat”, urcând altitudinal până la 1.200 metri. Cauzele producerii viiturii:
8Cantitatea mare de precipitaţii căzută într-un timp scurt (din informaţiile din zonă, au fost măsurători care au indicat 130 litri/metru pătrat);
8Se constată o diferenţă mare de nivel între altitudinea minimă şi maximă (energie de relief) de 540 metri pe o lungime a bazinului de aproximativ 2 kilometri, având o pantă de 35-40 grade, factori care au favorizat scurgerea apei pe versanţii deja saturaţi de apă, din cauza precipitaţiilor din zilele anterioare;
8Scurgerile de pe versanţii saturaţi de apa din golul alpin şi din pădure s-au concentrat în albia pârâului Valea Stâneicii destul de repede, antrenând resturi vegetale şi lemnoase, erodând malurile pârâului, surpând arbori pe picior şi antrenându-i în scurgere, dislocând pietre şi antrenând depunerile stocate din anii anteriori (practic, spălând albia pârâului), formând o undă de viitură, ce s-a deplasat cu o viteză mare, din cauza pantei mari a albiei şi a albiei înguste, ce a ajuns în punctul de vărsare în Râul Dâmboviţa;
8În acest punct sunt baraje de corectare a torenţilor, executate înainte de 1980, baraje care au fost depăşite de cantitatea impresionantă de apă şi aluviuni, apa trecând peste coronamentul barajelor şi afectând casele construite pe conul de dejecţie (suprafaţa formată la baza torentului, în punctul de vărsare, unde sunt depozitate aluviunile transportate de viiturile produse de-a lungul anilor). Se face precizarea că, în urmă cu 30- 40 de ani, o parte din terenul pe care sau construit casele făcea parte din lunca inundabilă a Râului Dâmboviţa, care, datorită amenajărilor hidrotehnice pe Râul Dâmboviţa şi a aportului de pământ de umplutură din galeriile hidro din zonă, a fost amenajat de proprietarii limitrofi şi transformat în teren agricol, iar ulterior, prin schimbarea sau nu a categoriei de folosinţă, a devenit teren construibil;
8Au fost afectate mai multe case şi gospodării, patru dintre acestea amplasate efectiv sub barajele de corectare a torenţilor, de o parte şi de alta a canalului de scurgere a apei, care, pe alocuri, a fost obturat de amplasarea greşită a unor podeţe de acces în curţi.
În consecinţă, afirmaţiile apărute în spaţiul public sunt total nefondate şi nu servesc unei bune informări a opiniei publice.”, se precizează în comunicatul de presă al Ocolului Silvic Păpuşa Rucăr. “E.M.”