Deşi Liviu Ţâroiu le-a dat impresia celor care au vizionat recenta şedinţă de Consiliu că municipalitatea adoptă un plan de măsuri privind colectarea selectivă a deşeurilor ajunse la tomberon “ca să fie”, nutrim speranţa că senzaţia de superficialitate în tratarea acestui subiect important va fi depăşită. Adică Primăria va începe să se comporte ca o autoritate, pentru reuşita aplicării în practică a regulilor obligatorii, dacă vrem să evităm scumpirea gunoiului în fiecare an. Sancţiunile aplicate Câmpulungului, în caz de neîndeplinire a ţintelor în materie de reciclabile salvate de la ghenă, unde sunt amestecate cu celelalte resturi menajere, se vor recupera din buzunarele noastre. Din care şi aşa suportăm destul de mult pentru greutatea pubelelor, care obligă compania de salubritate şi la câte două raiduri zilnice prin cartiere. Ca o paranteză, câmpulungenii au aplaudat principiul adoptat în materie de gunoi şi în oraşul nostru, „plătim cât aruncăm”, deşi e păgubos pentru portofelul celui care se limitează la debarasarea de sacul menajer. Pentru că el nu plăteşte doar propriul sac, ci şi molozul cu care încarcă tomberonul vecinul aflat în febra renovărilor în apartament. Şi cu cât recipientul este mai greu, cu atât ia în greutate şi taxa de gunoi, percepută, din acest an, la cantităţile convenite de autorităţile locale cu Financiar Urban. Cantităţi care s-ar putea uşura – şi trebuie să se uşureze – dacă resturile cotidiene nu vor mai fi combinate cu sticla, hârtia – cartonul, plasticul şi metalul.
Raportul Poliţiei Locale, care susţine hotărârea de Consiliu, se referă doar la gospodării, şcoli şi Primărie
Din 27 iunie 2019 avem şi la Câmpulung, întrecut de mai multe comune din Muscel la acest capitol, Planul de măsuri de colectare selectivă provenite de la populaţie şi agenţi economici, a cărui aplicare, începând din acest an, o aşteptăm cu interes. Interes care ar trebui să existe, în primul rând, din partea instituţiei coordonatoare a acţiunii de colectare selectivă, care riscă o penalizare de 50 de lei pe tonă, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual. Planul, în ansamblul său, reglementează activitatea şi pentru proprietarii de case, şi pentru proprietarii de apartamente, cartierele de blocuri fiind cele mai mari generatoare de gunoi. Şi cu toate acestea, din câte am remarcat din documentaţia de şedinţă, raportul care explică necesitatea adoptării proiectului de hotărâre se referă doar la deţinătorii de gospodării. Care au început deja să predea o parte din gunoi sortat. Deşi, repetăm, beleaua o reprezintă blocurile, ale căror ghene dau pe afară de resturi de toate felurile. Iar ce nu încape în ghenă – canapeaua, uşile înlocuite, frigiderul ori televizorul – blochează platforma, până la raidurile căruţaşilor aflaţi într-o permanentă căutare de marfă „proaspătă”.
Trecem peste primul obiectiv propus de şefii Primăriei, şi anume trezirea conştiinţei în 80% dintre concetăţeni (şi asta până în decembrie 2019!), prin campanii de informare şi ecologizare, al căror eşec îl intuim încă de acum, ca să ajungem la următoarele două, cu şanse mai crescute de realizare. Poate copiii, educaţi de timpuriu în privinţa respectului pentru mediu, să asigure succesul colectării selective, dar în privinţa generaţiei actuale de adulţi ne îndoim profund că vor răspunde apelului lui Ţâroiu de a-l ajuta să-şi atingă target-ul de reciclabile.
Al doilea obiectiv punctat de raportul întocmit de şeful Poliţiei Locale, Dragoş Nicolae, şi inspectorul Viorela Bâlă, de la Compartimentul Protecţia Mediului, se referă la gospodăriile de pe teritoriul municipiului. Ce se doreşte de la deţinătorii lor? Creşterea cu 50% a gradului de colectare a deşeurilor reciclabile, sens în care proprietarilor de gospodării individuale li se vor distribui saci, prin operatorul de salubritate care le ridică gunoiul. Pentru atingerea procentului impus pentru anul 2020, în cadrul acestei acţiuni, vor fi luate în calcul şi şcolile, unde se implementează sistemul de colectare a reciclabilelor.
Al treilea obiectiv punctat de Dragoş Nicolae şi subalterna Viorela Bâlă priveşte cantitatea de compost din gospodăriile individuale, depozitată la sursă, care şi ea creşte, de la 15%, în 2018, la 50%, în 2020. În acest sens, continuă acţiunea de distribuire a unităţilor de compost la gospodăriile individuale din Câmpulung cu încă 1.000 de bucăţi repartizate în 2019. Obligaţia de realizare a compostului revine şi municipalităţii, prin ADP, pentru resturile generate de toaletarea spaţiilor verzi.
„Nerespectarea îndatoririlor cetăţenilor şi agenţilor economici privind separarea deşeurilor pe categorii, aşa cum este specificat în Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, se sancţionează contravenţional.”, precizează în documentul lor reprezentanţii Poliţiei Locale. Avertisment care, în mod sigur, nu produce nicio emoţie celor vizaţi, care, ca să fie amendaţi, ar trebui să fie depistaţi.
Prevederi „ca să fie” pentru mobilier, electrice, electronice şi electrocasnice
Planul de măsuri, pe care aleşii l-au votat săptămâna trecută, ia în calcul, fireşte, şi cartierele de blocuri, în care ce se mai poate salva trebuie să ajungă în containerul destinat fiecărui tip de deşeu: hârtia şi cartonul în containerul albastru, plasticul şi metalul, în cel galben, iar sticla, fie albă, fie colorată, în cel verde. Şi câmpulungenii de la case primesc saci coloraţi, pe care lucrătorii de la Financiar Urban îi ridică la intervalele convenite cu Primăria. Sacul galben, în care omul strânge plasticul, metalul, hârtia şi cartonul, se ridică o dată pe lună, iar cel verde, destinat sticlei, o dată la trei luni.
În privinţa biodegradabilelor, legea impune autorităţilor locale responsabilitatea colectării separate a biodeşeurilor, în vederea compostării şi fermentării lor. La platformele de colectare, cetăţeanul trebuie să găsească un recipient maro, în care se colectează deşeurile biodegradabile. În cazul gospodăriilor, acest tip de resturi se colectează în unităţile individuale de compost, rezultatul fiind utilizat de proprietar ca îngrăşământ natural.
Proaspetele reguli adoptate de Consiliul Local, tragem nădejde, nu ca să fie, cum aproape că i-a scăpat primarului, ci ca să avem mai multă curăţenie la ghene şi tomberoane mai uşurele, vizează şi deşeurile voluminoase. Fiind vară şi timp bun pentru reparaţii în apartamente, aproape că nu se mai văd pubelele din pricina vechiturilor proptite de marginile betonate ale platformelor. Căci, odată cu renovările pe care omul le întreprinde când îşi cumpără locuinţa ori când o împrospătează după un anumit număr de ani, schimbă şi mobilierul. Care ajunge fie să decoreze casele semenilor săraci, fie să-i încălzească când se lasă frigul. Maniera prevăzută de regulamentul despre care povestim, în care se va face ridicarea saltelelor, mobilei, obiectelor sanitare, chiar susţine teoria lui Ţâroiu, potrivit căreia planul de măsuri este ca să fie. Deşeurile voluminoase, adică mobila, chiuvetele, vasele de WC şi ce s-a mai învechit în casa omului, se preiau o dată pe semestru, într-o zi stabilită de către operator şi Primărie. Sau prin campanii dedicate. Şi ce face cetăţeanul cu hârburile pe care le-a înlocuit cu lucruri noi? Le ţine în garaj, dacă are garaj, până se împlineşte data din semestru la care se face ridicarea lor?
Ţinând cont de faptul că nu toată lumea schimbă mobila în acelaşi timp şi că piesele de prisos ajung la tomberon în secunda doi în care cumpărăturile îi ajung cetăţeanului acasă, prevederea asta cu ziua din semestru pentru deşeul mare chiar e vârâtă în regulament de „umplutură”. Dacă „lemnăria” veche şi dotările băii beneficiază de o amărâtă posibilitate de preluare o dată la şase luni, în schimb deşeurile electrice, electronice şi electrocasnice se colectează numai prin campanii dedicate. Pe care orăşeanul, în mod cert, nu le va aştepta, scoţându-le din casă imediat cum şi-a înnoit combina frigorifică ori maşina de spălat. Magda BĂNCESCU