În timp ce locuinţele Primăriei, sociale ori ba, sunt „blocate” de chiriaşi de cea mai joasă spiţă, aşa cum sunt incendiatorii faţadei blocului din Vişoi, pe care oamenii lui Ţâroiu i-au scos nevinovaţi, în ciuda raportului ISU, care arată clar că din apartamentul lor a izbucnit focul, alţi cetăţeni, din categoria celor de bună credinţă, aşteaptă cu deceniile un acoperiş deasupra capului. Ca să aibă parte, la finalul aşteptării, de o puternică dezamăgire. Pentru familia despre care vom povesti, spaţiul propus pentru atribuire probabil că e mai bun decât nimic. Dar raportat la nevoile familiei formate din doi părinţi şi patru copii, ce face Primăria este o bătaie de joc. Când corect era să evacueze locatari cu severe probleme de comportament, care îi deranjează pe cei în mijlocul cărora trăiesc, pentru a le face loc celor cărora le-a venit, în sfârşit, rândul ca să beneficieze de o casă.
În cazul familiei Topcianu, casă este pompos spus, fiind vorba despre o garsonieră în blocul 17 din Vişoi. Măcar este amplasată pe scara reabilitată din cele trei, A şi B fiind, fără exagerare, scările groazei, unde omul îşi riscă serios sănătatea în spaţii complet lipsite de cele mai elementare condiţii de igienă. Ca o paranteză, amintim cititorilor că blocul 17, alături de celelalte două imobile sociale ale Primăriei, 9 şi 10, au fost propuse pentru reabilitarea exterioarelor şi a instalaţiilor sanitare, prin programul destinat scoaterii nevoiaşilor (cu forţa) din sărăcie, „Schimbă-ţi viitorul”. Proiectul european de peste 4 milioane de euro, accesat de Primărie, conţine şi o componentă care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în clădiri populate de câmpulungeni cu probleme sociale, în valoare de 400.000 de euro. Ca să poată consuma aceşti bani, autorităţile locale trebuie să cheltuiască de la ele, întocmind documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie. Drept pentru care, în aprilie, când s-a votat bugetul, au strecurat între cheltuielile acestui an 100.000 lei.
Revenind la chestiunea locativă, care a figurat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local de ieri după amiază, aleşilor li se cerea să accepte atribuirea unei garsoniere sociale Roxanei Maria Topcianu, a cărei familie numără şase persoane, doi adulţi şi patru copii. Argumentaţia semnatarului expunerii de motive, care însoţeşte proiectul de hotărâre, sună penibil pentru orice om decent care, lecturând materialul de şedinţă, află că beneficiarii camerei sunt cazaţi în respectivul spaţiu, întrucât ce deţin ei în prezent nu serveşte nevoilor de locuit! „Prin cererea nr.(…)/13.07.2018, doamna Topcianu Maria Roxana a solicitat sprijinul autorităţii publice locale, în vederea repartizării unei locuinţe sociale, deoarece, în prezent, spaţiul pe care îl deţine nu îndeplineşte condiţiile necesare de locuit pentru o familie compusă din şase persoane, soţ, soţie şi patru copii.”, le scrie consilierilor primarul Ţâroiu.
Logica oamenilor primarului, care au înşirat aceste rânduri fără să le treacă prin filtrul bunului simţ, ne face să ne întrebăm: dar, oare, unde stăteau bieţii oameni? În cuşca lui Grivei? Dacă subalternilor lui Ţâroiu li se pare că o garsonieră este suficient de încăpătoare pentru a primi patru copii, cu părinţii lor, intimitatea şi nevoia de spaţiu de care au nevoie, în primul rând, cei mici, fiind eliminate din start! Te pomeneşti că proprietara locuinţei aşteaptă şi mulţumiri de la beneficiari pentru gestul nobil de a-i înghesui ca pe sardele într-o singură cameră! M.B.