Liviu Ţâroiu a lăsat impresia că-i vorbeşte de sus unei cetăţene de pe Calea Măgurii – de parcă n-ar avea nevoie de voturile, prea puţine ca să conteze, ale oamenilor de aici -, care a sesizat cu mâhnire că strada ei a fost sărită din programul Primăriei, de studii necesare înfiinţării reţelei de gaz. După tonul iritat al primarului ai fi zis că lumea nu este binevenită la dezbaterea bugetului, decât dacă are de gând să aplaude prezentarea Executivului, în niciun caz ca să ceară una-alta, cum este firesc. Petenta nu s-a lăsat impresionată ori intimidată de aerul superior al celui de la prezidiu, care uită că, în 2020, sunt alegeri din nou, iar pe câmpulungenii de la periferii nu-i interesează că a pus pavele şi asfalt în „buricul târgului”. Nu era prima dată când contribuabila se adresa autorităţii locale, pregătind şi depunând pentru şedinţa trecută a Consiliului Local un memoriu, pe care nu i l-a băgat nimeni în seamă. Dar nu este ceva neobişnuit ca pe consilieri să-i doară în cot de doleanţele celor care li se adresează, căci, probabil, nici ei n-au nevoie de alegători. Despre adresa doamnei, pe tema lipsei reţelei de gaz pe Calea Măgurii, nu s-a scos o vorbă la întrunirea Legislativului, prin urmare, autoarea ei a venit ca să afle din monologul primarului despre bugetul pe 2019 dacă Primăria şi-a reconsiderat poziţia faţă de ea şi vecini. Ca să-l audă pe conducătorul municipiului repetând, enervat de subiect, că şi-a notat cerinţa. Adică a consumat degeaba hârtia şi pixul, de vreme ce, în acest an, n-are bani pentru niciun metru de ţeavă de gaz, ci doar pentru nişte studii aferente a şapte străzi, între care nu figurează şi Calea Măgurii.
Cetăţenii de pe Calea Măgurii să nu-şi facă iluzii: strada nu este inclusă în GAL, prin urmare, nu va avea reţea de gaz
Bugetul pe 2019 conţine o alocare de 200.000 lei, cu care se vor plăti proiectele şi avizele necesare introducerii reţelei de gaz pe Şoseaua Naţională, Valea Unchiaşului, Maramureş, Grigore Alexandrescu, Pârşeni, Profesor Gheorghe Mitu, Drăceşti. În acest an, nu se va executa nicio lucrare în teren, pentru că Primăria n-are cu ce s-o susţină. Şi nu va avea nici la anul, cel puţin, nu din bugetul local, nădejdea lui Ţâroiu fiind finanţarea alocată prin GAL Câmpulung Muscel, cele aproximativ 7 milioane de euro, din care Primăria are voie să consume 50% pentru proiecte de dezvoltare, cum este şi infrastructura de utilităţi. Ca să fie pregătit pentru momentul în care vin banii, Ţâroiu a comandat studiile pentru cele şapte străzi enumerate mai înainte, cu excepţia Maramureşului, toate fiind include în GAL, ca zone urbane marginalizate.
Pentru cititorii noştri, interesaţi să ştie ce artere câmpulungene au fost cuprinse în teritoriul unde, teoretic, se vor face investiţii cu banii UE, reluăm prezentarea lui.
8Zona Urbană Marginalizată Cazărmilor cuprinde următoarele străzi: Valea Furnicii, Gheorghe Mitu, Leculeşti, Grigore Alexandrescu, Chilii, Pârşeni, Livadiei, Valea Bărbuşii, Mărăşti, Izvorului şi Mirceşti.
8Zona Urbană Marginalizată Pescăreasa conţine: Fraţii Săndescu, Georgeta Moloiu Gherasim, Godeni, Izlaz, Şoseaua Naţională, Aleea Pescăreasa, Drumul Uzinei, Valea Unchiaşului, Decovilului, Grădiştei.
8Zona Urbană Marginalizată Grui se compune din: Revoluţiei, Gruiului, Iezer, Ion Ţicăloiu, Măgurii, Poligonului, General Dragalina, Locotenent colonel Nicolae Popp, Privighetorii, General Grigore Grecescu şi mai multe artere din Schei: Bucovinei, Dragoş Vodă, Matei Drăghiceanu, Plevnei, Transilvaniei, Zăvoiului.
Calea Măgurii, după se observă, intră în aria de acţiune a GAL-ului, dar numai partea înaltă, din Grui, nu şi cea care coboară şi iese în Traian.
Cei 385.000 de euro, programaţi a fi cheltuiţi de GAL pentru utilităţi, nu ajung nici pe o măsea
Asta nu înseamnă că tot purcoiul de străzi şi străduţe înşirate mai sus vor beneficia de gaze, canalizare şi ce le mai lipseşte, graţie fondurilor alocate de Uniunea Europeană. Nici măcar jumătate sau un sfert şi asta pentru că, din cele 3,5 milioane de euro, cuvenite investiţiilor, doar 385.000 de euro au fost direcţionaţi către sistemele de utilităţi, conform planificării prezentate la sfârşitul anului trecut. „Gaze naturale, apă curentă, sistem de canalizare, serviciu de salubritate, extinderea iluminatului public în zonele Pescăreasa şi Cazărmilor, necesitatea modernizării Staţiei de Epurare în zona Pescăreasa şi sistem de canalizare în zona Grui.”, este propunerea autorităţilor locale în ceea ce priveşte infrastructura de utilităţi, beneficiară prin GAL, repetăm, a 385.000 de euro. Chiar dacă eliminăm Staţia de Epurare, pentru care s-au acordat bani prin PNDL, mare lucru cu nici 400.000 de euro în cap nu se poate face în zone lipsite de canalizare, gaz, unele şi de apă. Unde maşina de gunoi nu ajunge, iar lipsa iluminatului public întregeşte lista neajunsurilor, pe care vă este clar că acest GAL n-o să le corecteze niciodată.
Insuficienţa fondurilor – în condiţiile în care jumătate din cele 7 milioane de euro se duc pe bazaconii dificil de urmărit, cum este „ocuparea profesională”, pentru care sunt convocaţii cursanţii de meserie – este motivul pentru care Ţâroiu se gândeşte să se împrumute. La dezbaterea bugetului, primarul a vorbit despre un fond naţional de dezvoltare şi investiţii, de unde ar putea atrage bani sub forma unui împrumut cu dobândă mică, pe un termen lung, de până la 20 de ani.
Ca să nu zică că nu-i rezolvă pe cei care îi cer gaze, Ţâroiu le propune: cheltuială jumi-juma
Până găseşte Ţâroiu banii, o locuitoare a Căii Măgurii, partea „nemarginalizată”, rămasă pe dinafara GAL, a venit la discuţia despre buget, unde mare lucru n-a rezolvat. Doar s-a răcorit împărtăşindu-i primarului oful. „Există o bucată a Căii Măgurii, care, niciodată, nu este luată în seamă cu nimic. Aţi ocolit strada. Bucata din strada Traian, până la Matriţe, nu are gaze, nu are canalizare, nu vin niciodată cu curăţenia şi suportăm şi mizerii de la cele patru obiective mari din zonă. Este cea mai industrializată zonă. Am făcut numeroase intervenţii, de aproape zece ani încoace, pentru reţeaua de gaz. Există un proiect, despre care ştiu, din anumite surse, că este avizat de către distribuitorul de gaz şi Primăria ar trebui să-l pună în aplicare, dar ne ocoliţi de fiecare dată. O să revin obsesiv, poate, pentru unii, cu solicitarea de extindere a reţelei de gaz şi pe strada noastră. Este vorba despre 200 de metri. Şi de 10-15 familii, care ar putea să se racordeze.”, a susţinut femeia, contrazisă de primar: „Nu prea sunt 10-15, dar n-are importanţă.”
„Este şi o firmă mare acolo, care ar putea să fie mare consumator de gaz, căci este interesată.”, a continuat petenta, întreruptă din nou: „Vopsitoria şi service-ul. N-are reţea de gaz, dar canalizare ar trebui să avem.” „Nici asfalt n-am avut până acum trei ani.”, a fost alt inconvenient reclamat, care i-a inspirat primarului o remarcă ironică: „Acum, dacă am făcut asfaltul, îl spargem şi băgăm gaze.” „Ce puteţi să ne spuneţi?”, a căutat câmpulungeanca de pe Calea Măgurii să-i smulgă un răspuns primarului.
„Nu vă spun nimic decât că mi-am notat. Până acum, n-am făcut, pentru că legea nu ne permitea să facem dezvoltare pe banii noştri. Vă permitea dumneavoastră, dacă vă uneaţi toţi de pe strada respectivă, să vă băgaţi reţea de gaze. Dacă eraţi 10-15 familii, la 150-200 metri, nu erau costurile aşa de mari. Urmează să depunem solicitare. Am depus doar pentru şapte străzi, încercăm să le facem pe acestea, după care urmează alte străzi. Să nu gândiţi că, anul acesta, vom face toate străzile din Câmpulung.”, s-a victimizat Ţâroiu, care, în 2019, nu va face nicio stradă, nu că nu le face pe toate.
„Totuşi, noi solicităm de atâţia ani şi este vorba despre o bucăţică. De ce unii nu sunt egali cu alţii? Este strada cea mai industrializată!”, a declamat, supărată din pricina explicaţiilor primite, partenera de dialog a edilului şef. „Vă spun eu de ce. Toată industria de acolo are gaz, mai puţin cei doi!” „Dar n-au oamenii!”, a ripostat petenta. „N-au nici pe Maramureş, pe Cuza Vodă, pe Calea Pietroasă, pe Ştefan cel Mare, vă enumăr 60-70 de străzi care n-au gaz. Urmează să discutăm. Asta nu înseamnă că vă facem gaz la fiecare în parte. Deocamdată, vom face proiectele pentru gaze şi vom da toate străzile care sunt prinse în ZUM-urile din GAL, unde avem bani. Pentru celelalte, n-avem bani pentru finanţare.”, a susţinut Ţâroiu cine are prioritate la gaze: marginalizaţii din GAL.
„Noi iar rămânem pe dinafară.”, a tras singură concluzia locuitoarea din josul Măgurii. „Deocamdată. Dacă, la anul, vom găsi soluţie de finanţare… Dacă s-ar putea să găsim altă posibilitate de finanţare, din acest program nou de dezvoltare şi investiţii, dacă putem să ne împrumutăm, s-ar putea să facem. Deocamdată, trebuie să facem proiectele. Suntem departe. Dacă am pomenit de gaze, să nu credeţi că le vom face anul acesta. Durează mult timp.”, a reluat lămuririle uşor aburite Liviu Ţâroiu, pe care cetăţeana nu-l slăbea deloc: „Nu ştiu când le veţi face, că n-am înţeles ce trebuie să facem ca să ne prindeţi şi pe noi. Noi am solicitat mult înaintea zonelor în care intenţionaţi să dezvoltaţi acum reţeaua de gaz. Trebuie să ne găsim pe cineva, un ministru secretar de stat, care să intervină pentru noi?” „Va fi tratat la fel, a făcut pe neinfluenţabilul Ţâroiu. Noi gândim acolo unde avem o sursă de finanţare. Unde n-avem sursă de finanţare, ne gândim la ea. Nu sunteţi singura stradă.” „Suntem ultima care rămâne.”, s-a înverşunat femeia. „Nu este adevărat. Credeţi că Măgurii, sus, are? N-are. Acolo urmează, fiindcă a reieşit din studiul pe care l-am făcut pentru determinarea zonelor urbane marginalizate. Asta n-a ieşit. Staţi liniştită, că o să găsim o soluţie s-o facem. Dacă ne unim, veniţi cu 50% dumneavoastră, 50% noi, şi facem cei 150 de metri de reţea.”, a propus primarul o soluţie de afacerist, deloc pe placul cetăţenei şi, cu siguranţă, şi al celorlalţi. „Oamenii de pe stradă n-au posibilităţi financiare atât de mari ca să suporte lucrarea.” „Şi dacă vă spun că nici municipiul n-are posibilitate?”, şi-a apărat vistieria Ţâroiu. „Pentru unele lucrări se pare că are.”, a conchis câmpulungeanca, resemnată cu gândul că a bătut degeaba drumul la Primărie. Magda BĂNCESCU