Cu două voturi liberale împotrivă, aleşii îl trimit pe Liviu Ţâroiu la procesul cu Boncoi şi Solomon, având ca miză aproape un hectare şi jumătate de teren, lângă şi sub Mausoleul Mateiaş. Ca un şef ce este, primarul îşi trimite jurista la tribunal, un fost inspector asistent la Compartimentul Agricultură, promovată în mandatul său în imbatabila garnitură de consilieri juridici rămaşi fără şef, după transferul Emiliei Ilie la Bucureşti. Consilierul juridic Clara Maria Moroe Ferigeanu a fost preferată colegilor mai vechi, Nicolae Crânguş sau Mihaela Filipescu, deşi aceasta din urmă este chiar şefa interimară a Serviciului Juridic, pentru a pleda într-o cauză destul de complicată, rezultată din conexarea a două dosare. Primarul de la Valea Mare Pravăţ, Ion Boncoi, căruia i s-a alăturat familia Solomon, din localitate, luptă împotriva Consiliului Local Câmpulung, pentru a obţine anularea hotărârii prin care o suprafaţă de 14.544 mp a fost trecută, în ianuarie 2018, în domeniul public al municipiului. Fără a cunoaşte ce a stat la baza acestui transfer, căci fostul secretar Nicolae Ghinea nu le-a arătat aleşilor, când i-a pus să voteze preluarea pământului de la Mateiaş, vreun document de proprietate, litigiul pare pierdut pentru Câmpulung. Liviu Ţâroiu, însă, era convins că putea ajunge la o înţelegere cu Ion Boncoi şi Cătălin Solomon, transpusă într-un protocol înaintat instanţei, pentru stingerea disputei. Intrarea Muzeului Municipal în proces, „aiurea”, după cum a catalogat primarul zelul administratorului complexului monumental, i-a cam stricat socoteala lui Ţâroiu, care ţintea un deznodământ rapid şi amiabil.
Dacă voia, Ţâroiu se putea înţelege cu Boncoi din martie, anul trecut, când acesta i-a trimis o plângere prealabilă
Joi după amiază, după cum v-am anunţat într-o ediţie anterioară, Liviu Ţâroiu a cerut Consiliului Local, reunit în prima şedinţă ordinară a acestui an, să-l mandateze ca să-i reprezinte pe aleşi în procesul pentru proprietăţile de la Mateiaş: coasta dinspre Stoeneşti şi terenul de sub clădirea Mausoleului, pe care ai noştri le-au trecut, pe 31 ianuarie 2018, în domeniul public al Câmpulungului. Controversatul transfer – de două ori controversat, o dată prin lipsa actului de proprietate, a doua oară, prin măsluirea după vot a hotărârii, prin modificarea suprafeţei şi a valorii de piaţă a terenului preluat – i-a trezit pe vecinii de la Valea Mare Pravăţ. După lege, înainte de a da Consiliul Local Câmpulung în judecată, la Tribunalul Argeş, i-au transmis viitorului pârât o plângere prealabilă, în vederea retragerii hotărârii ilegale.
Pe 7 martie 2018, primarul Boncoi îi avertiza pe consilierii municipali în privinţa nelegalităţii hotărârii şi le solicita să admită plângerea prealabilă. Iar motivele sunau astfel: „(…) Trecerea acestei suprafeţe de teren s-a efectuat în domeniul public, fără a specifica în concret din care domeniu privat s-a făcut trecerea în domeniul public. Din acest punct de vedere, H.C.L. nr.4/31.01.2018 este nemotivată, iar nemotivarea actelor administrative atrage nulitatea acestora.
În condiţiile în care terenul se află pe raza administrativ-teritorială a comunei Valea Mare Pravăţ, trecerea acestui teren în domeniul public al municipiului Câmpulung este nelegală. Susţin acest lucru în condiţiile în care anterior acestei hotărâri de Consiliu Local: terenul nu s-a aflat în proprietatea privată a U.A.T. Câmpulung; U.A.T. Câmpulung nu deţine un act (titlu) de proprietate privată asupra acestui teren; Legea 213/1998 permite doar trecerea pe o perioadă determinată a unui bun din proprietatea publică a unei unităţi administrativ-teritoriale în proprietatea publică a altei U.A.T. de pe raza judeţului, strict în vederea derulării unor investiţii.
H.C.L. este nelegală, fiind complet nemotivată, având în vedere că în cuprinsul hotărârii nu se face vreo referire la împrejurările care au determinat calificarea terenului „fâneţe” ca fiind de uz sau interes public şi nici la cauza de utilitate publică, în temeiul căreia s-a apreciat că se impune trecerea imobilului în cauză din domeniul privat în cel public al municipiului Câmpulung. (…)”, extragem esenţialul plângerii prealabile, semnate de primarul Ion Boncoi şi secretarul Ion Iosifescu. Cărora Nicolae Ghinea le-a răspuns că „hotărârea a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale şi, prin urmare, nu sunt motive pentru a fi revocată. Totodată, vă aducem la cunoştinţă faptul că suprafaţa de teren (…) se află la Est de terenul aferent parcării Mausoleului Mateiaş, teren ce aparţine domeniului public al municipiului Câmpulung, fiind înscris în Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Câmpulung, dat în administrarea Muzeului Municipal Câmpulung. Întregul trup de teren face parte din Complexul Mausoleului Mateiaş – monument istoric.”
Greu de crezut că ai noştri ar fi câştigat cu o hotărâre falsificată după vot
Nemulţumit de răspuns, Boncoi şi, după el, Solomon, au cerut Tribunalului Argeş anularea hotărârii prin care se ia din extravilanul comunei o suprafaţă, cu semnul întrebării, căci una s-a votat şi alta s-a redactat. Ceea ce Liviu Ţâroiu cataloga o greşeală – şi anume modificarea numărului de metri pătraţi transferaţi Câmpulungului – pare un gest cât se poate de intenţionat. Şi am spus de mai multe ori de ce. Nu numai întinderea terenului a fost mărită, după vot, ci şi valoarea de piaţă dată de expert. O mai spunem o dată, pentru a demonta neadevărul invocat de primar, cum că eroarea a stat la baza falsului. În timpul şedinţei din 31 ianuarie 2018, aleşii au votat o suprafaţă totală de 14.092 mp, compusă din 1.820 mp, teren aflat sub construcţii, şi 12.272 mp, fâneţe. Valoarea de piaţă, conform raportului de evaluare, a fost de 43.680 lei, pentru pământul de sub clădire, iar pentru fâneţe, de 49.088 lei. După şedinţă, apare o hotărâre cu 14.544 mp (1.820 mp, teren sub construcţii şi 12.724, mp, fâneţe). O diferenţă de 452 mp, pe care reprezentanţii Primăriei o vor explica la proces, sperăm, altfel decât a justificat-o Liviu Ţâroiu la şedinţa de joia trecută: „A fost o greşeală. N-am cunoscut-o. Am aflat-o acum o lună, două.” Însă intenţia de a falsifica suprafaţa este evidentă, de vreme ce a fost modificată şi valoarea de piaţă a fâneţei, la 50.896 lei, pentru a corespunde suprafeţei majorate din pix.
Primarul, supărat pe intrarea directorului Muzeului în proces: „A intervenit aiurea. Dar nu ne permitem să-l lăsăm pe el să ne reprezinte”
Cu o hotărâre falsificată şi contestată în instanţă şi, după cum bănuim, fără un dosar „beton”, Liviu Ţâroiu vrea să cadă la o înţelegere cu Ion Boncoi şi omul de afaceri Cătălin Solomon, vecinul Mausoleului. Amintim că acesta din urmă are un litigiu de familie suplimentar procesului despre care relatăm, prin care urmăreşte să i se recunoască dreptul de moştenitor asupra parcării. „Am avut o întâlnire cu Primăria (n.r. primarul Ion Boncoi) şi cu persoana respectivă (n.r. Cătălin Solomon). Suntem în măsură să vă spunem că există în discuţie un protocol între Valea Mare, Câmpulung şi acel cetăţean, pe care vrem să-l încheiem săptămâna viitoare. Şi sperăm să stingem completamente acest litigiu. Prin care Valea Mare poate să aibă…, căci este pe teritoriul comunei Valea Mare, dar juridic ne aparţine nouă. Cetăţeanul respectiv, dacă va vrea, va avea despăgubiri. Să-şi facă dosarul de despăgubire. În rest, nu pot fi alte discuţii.”, susţine Liviu Ţâroiu, care, dacă lua în serios plângerea prealabilă, probabil, nu s-ar fi ajuns la proces.
Aşadar, planul primarului era de a stinge litigiul printr-un rezultat al negocierilor avantajos pentru cele trei părţi. Numai că administratorul Mausoleului şi al terenului, transferat aşa cum a fost transferat, a cerut Tribunalului Argeş să fie acceptat în procesul dintre cele două administraţii locale, plus particularul din zonă. Cerere admisă pe 31 ianuarie 2019, despre care consilierii locali au aflat abia la şedinţa ţinută în după amiaza zilei! Aleşii, ca superiori ai instituţiei de cultură, habar nu aveau că Muzeul a intervenit în litigiu, „în sprijinul pârâtului Consiliul Local al Municipiului Câmpulung”, lucru care ne face să ne întrebăm: oamenii aceştia chiar nu ştiu unii de alţii, nu se anunţă unii pe alţii? I-a lămurit Ţâroiu ce caută instituţia subordonată la proces: „A intervenit aiurea. Este foarte clar. De acolo a plecat toată chestia. Dar nu ne permitem să-l lăsăm pe el să ne reprezinte.”
Chiar cu neprevăzutul furnizat de Muzeul Municipal, intenţiile pârâţilor sunt de a prezenta magistratului de la Piteşti protocolul pe care Liviu Ţâroiu speră să-l încheie cu Boncoi şi Solomon în aceste zile. Protocol în privinţa căruia ne îndoim că se parafează fără nişte concesii serioase făcute de primar reclamanţilor, care aveau mai multe şanse la victorie decât ai noştri.