Întrucât partenerul Primăriei care asigură, pe teritoriul Câmpulungului, serviciul de maxi-taxi rămânea descoperit de contract, aleşii, în majoritate, au trecut peste toate nemulţumirile generate de activitatea defectuoasă a acestuia şi au prelungit înţelegerea până în iunie 2020. Şi aşa nu vine nimeni la licitaţie, în condiţiile impuse de municipalitate, prin urmare, Dumitru Colonescu rămâne colaboratorul autorităţilor locale încă un an şi jumătate. Liviu Ţâroiu susţine că l-a chemat la el pe deţinătorul afacerii cu microbuze şi au discutat despre încălcarea contractului, prin săltarea preţului biletului, fără să anunţe pe nimeni. Dar, mai spune primarul, întreprinzătorul are motive întemeiate să salte tariful, căci, odată cu explozia salarială la stat, s-au scumpit toate, inclusiv combustibilii. Justificarea, oricât de întemeiată, nu scuză trecerea afaceristului peste autoritatea Consiliului Local, pus în faţa faptului împlinit. Ca să încheie comentariile defavorabile la adresa siguranţei în care este practicat serviciul de maxi-taxi – maşini uzate, cu scaune şi uşi distruse, orar nerespectat, curse sărite, staţii ocolite -, şeful Executivului s-a angajat în faţa aleşilor că, în răgazul acceptat şi de voie, şi de nevoie, personalul lui Colonescu va fi monitorizat cum n-a fost până acum. Mai cu seamă că are supraveghetor proaspăt intrat în atribuţii la Serviciul de Transport Local, în persoana fostului şef al ADP, Liviu Popescu.
Rău cu rău, dar mai rău e fără rău. Aleşii continuă cu patronul până la alegerile din 2020
Liviu Popescu semnează raportul prin care li se propune consilierilor municipali prelungirea contractului de concesiune a serviciului de transport public local de călători, întrucât pe 29 decembrie expira termenul convenit în 2015. Şi să se fi ţinut o nouă licitaţie în timp util, tot Dumitru Colonescu ar fi câştigat, sunt convinse autorităţile, deoarece numai acesta s-a prezentat şi la precedenta. Şi asta din cauza condiţiei impuse operatorului de transport rutier licenţiat de a avea în proprietate sau leasing un număr minim de 14 autobuze/microbuze acreditate, necesare pentru acoperirea celor patru trasee. În plus, prelungirea era solicitată din „necesitatea de a asigura continuitatea serviciului, o perturbare a lui fiind în detrimentul beneficiarilor.” Beneficiari învăţaţi să circule „claie peste grămadă”, în maşini neîntreţinute, să se uite lung, în zare, după şoferi care nu mai vin şi să nu primească întotdeauna bilet.
Patronul a avut apărători convingători în Consiliu, Liviu Ţâroiu sărind să justifice preţul mărit fără aprobarea Consiliului, în timp ce Nicolae Dumitrescu, cunoscător al mersului lucrurilor în acest domeniu, a scuzat calitatea autovehiculelor prin lipsa rentabilităţii investiţiei în maşini noi. Dar tot el a recunoscut că stă în puterea Consiliului Local să pretindă confort pentru pasageri, prin dotarea maxi-taxi-urilor cu instalaţie de climatizare. Nu mai vorbim de scaune decente şi uşi sigure.
Grosul discuţiei în Consiliu s-a concentrat pe posibilitatea de prelungire a învoielii cu patronul, care nu numai că se poate face, dar se pare că acesta este trendul naţional. Cu menţiunea că prelungirea contractelor se cheamă prorogare. Potrivit explicaţiilor celui mai în măsură consilier să vorbească despre transportul în comun, prelungirea se face prin ordin al Ministerului Dezvoltării Regionale, în subordinea căruia funcţionează administraţiile publice locale. Şedinţele de atribuire se fac la cinci sau şase ani, susţine Dumitrescu. În 2019 se încheie programul de transport pe şase ani, 2013-2019, şi încă nu se ştie exact dacă, la anul, va fi sau nu şedinţă de atribuire, a continuat consilierul local. Pe de altă parte, ministerul a propus un prim termen de prorogare, până în decembrie 2019. Prin urmare, şi la nivel naţional, în programul de transport naţional, se practică prelungirea termenului, din diferite motive.
Astfel, ce a solicitat patronul, căruia Consiliul Local i-a permis, ani buni, să-şi practice afacerea cum a crezut de cuviinţă, se înscrie în tendinţele naţionale. Şi-apoi, necontinuând contractul, municipalitatea le făcea rău câmpulungenilor, lăsându-i fără transport în comun.
Consiliul Local are puterea să ceară îmbunătăţirea stării maşinilor, dar n-o face
Faptul că transportatorul nu-şi recuperează investiţia pe durata contractului constituie alt pretext al prelungirii parteneriatului, care înlocuieşte un serviciu propriu al Primăriei. Cum are Piteştiul. „De ce nu au participat la atribuirea traseelor locale şi alţi operatori de transport?, se întreabă Dumitrescu, aflat de partea operatorului din motive bine ştiute. Dumneavoastră aţi impus prin programul de transport local un număr de 14 mijloace de transport, ceea ce la nivel local este foarte, foarte mult. Pentru a îndeplini condiţiile pe care le-aţi impus, an de fabricaţie, confort, etc., nicio maşină nu poate să fie cumpărată de pe piaţa liberă cu mai puţin de 6.500-7.000 euro. Or 14 se apropie de 100.000 euro. Noi îi dăm termenul de executare a programului pe cinci ani. Urmăriţi ce încărcare au aceste maşini, toate elementele de executare şi spuneţi-mi: cum amortizează un operator 100.000 euro? Un investitor care bagă 100.000 euro în transportul local niciodată nu-i va amortiza în acest termen, astfel încât să şi câştige, să aibă un profit, un fond de dezvoltare. Prin urmare, termenul de prorogare este absolut normal în aceste condiţii, până la următoarea şedinţă de atribuire. Acest operator de transport, care a fost şi singurul participant la atribuire, a câştigat. Să nu înţelegeţi că acest operator a făcut această investiţie el singur. A reuşit să adune în jurul său mai mulţi operatori care nu aveau obiect de activitate şi, în condiţiile legii, s-au transferat maşinile şi oamenii. Dacă mai mult de 50% parcul cu care el lucrează, ca operator de transport, deţinător de licenţă de transport local, sunt colaboratori, dar care sunt în interiorul firmei sale… Corectarea inadvertenţelor de ordin tehnic, care produc disconfort oamenilor, să n-ai căldură iarna, să n-ai aer condiţionat vara, să ai uşi şi scaune rupte, este în mâna noastră.”
„O să stăm pe el, să respecte orarul, traseele şi staţiile”
În ideea de a îmbunătăţi o activitate care este departe de a-i mulţumi pe călători, Liviu Ţâroiu susţine că a încercat să contacteze alte firme, dar n-a avut pe cine, nefiind pe plan local alţi operatori care să asigure 14 autobuze. „Înţeleg că MDRAP îşi face toate socotelile şi solicităm o prelungire a contractului de un an. Eu am văzut la alte oraşe, nu la Consiliul Judeţean, căci CJ are alte legi, că au făcut aceste prelungiri. Partea de disciplină este treaba noastră.”, a precizat primarul, care insistă că n-a ştiut de preţul de 2 lei, mărit prin voinţa patronului. „L-am chemat şi am discutat. El a încălcat o singură treabă. Când a sesizat că nu mai face faţă preţurilor, trebuia să anunţe Consiliul Local. Dacă el nu mai putea să suporte tariful de 1,5 lei, trebuia să vină.”, a adăugat Ţâroiu, extrem de indulgent cu transportatorul, care nu s-a prezentat nici la şedinţa la care se discuta despre el şi afacerea sa, care, o fi ea privată şi o fi treaba lui, cum zice Dumitrescu, dar se face în slujba comunităţii. Iar câştigul care îi intră în buzunar îl obţine pe seama comunităţii. Primarul mai spune că l-a convocat pe partener la dezbaterea aleşilor… dar „nu rezistă până la ora asta”, a găsit singur motivul pentru care patronul a declinat invitaţia, care nu prea era pe vrute.
„O să-l monitorizăm mai mult şi o să stăm pe el, să-şi respecte orarul, să-şi respecte traseele, staţiile. Eu zic să-i prelungim în aceleaşi condiţii cu care a câştigat licitaţia. O să vedeţi câţi vor veni când eu le voi cere microbuze noi.”, a încheiat Liviu Ţâroiu. În aceleaşi condiţii cu care a câştigat licitaţia, cum spune primarul, clar lucru, contractul nu are cum să fie prelungit. Asta pentru că maşinile s-au rodat cu încă trei ani, aşadar, vechimea nu mai corespunde celei din 2015. Şi nici biletul nu mai are aceeaşi valoare. Pe 29 noiembrie 2018, la penultima întrunire ordinară a acestui an, majoritatea din Consiliu a acceptat ca firma să continue serviciul de maxi-taxi până pe 1 iunie 2020. Dar, şi după acest termen, perioada de valabilitate stipulată în actul adiţional poate fi prelungită din nou, cu acordul părţilor.