Pe 5 iulie 2018, Judecătoria Câmpulung l-a condamnat pe afaceristul moldovean Vasile Tofan, alături de firma sa, Global Eco Center, pentru „infracţiuni la alte legi speciale”, art.98, alin.5, lit.b din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului. Operatorul din Iaşi şi patronul său plătesc pentru neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri. Moldoveanul a fost condamnat la cinci ani de puşcărie, iar firma sa, la o amendă penală de 600.000 de lei sau 6 miliarde de lei vechi. Ca pedeapsă complementară, instanţa a hotărât suspendarea activităţii persoanei juridice Global Eco Center, privind tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase, pe o durată de trei ani. Tot pentru trei ani, prin hotărâre judecătorească, va fi închis punctul de lucru din Câmpulung, strada Traian, nr.223, „Câmpulung Industrial Park”. Instanţa a mai dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, în sensul de a fi înlăturate din punctul de lucru de pe fosta platformă ARO deşeurile periculoase depozitate. În această ediţie vă vom prezenta câteva fragmente din rechizitoriul procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a lui Tofan şi a firmei Global Eco Center pentru faptele pentru care, de curând, s-au produs condamnările pronunţate de instanţa câmpulungeană. Relatarea se bazează pe informaţiile făcute publice de Asociaţia Europeană pentru Dezvoltare Ecodurabilă, care „are ca obiectiv siguranţa şi protecţia mediului şi reprezintă interesele comunităţii locale din localităţile Glina şi Popeşti-Leordeni, afectate de factorii de mediu dăunători, proveniţi de la groapa de gunoi Glina, şi apără cetăţenii de abuzurile comise pe seama sănătăţii acestora.” Potrivit A.E.D.E., care citează concluziile procurorilor care au lucrat dosarul tranşat recent la Judecătoria Câmpulung, „deşeurile cu cianuri depozitate la groapa de gunoi Glina, fiind foarte periculoase, aveau un regim aparte şi nu puteau fi depozitate la niciun depozit din România.”
Moldoveanul a trimis la Glina alte deşeuri decât cele pentru care se realizaseră determinările la I.C.I.M.
Potrivit unui comunicat de presă din vara anului 2017 al acestei organizaţii de protecţia mediului, din conţinutul căruia am extras câteva pasaje, „procurorii au descoperit, cu ceva timp în urmă, o adevărată bombă ecologică la Glina, după ce patronul unei firme ieşene a adus la groapa de gunoi de lângă Bucureşti reziduuri cu cianuri şi alte substanţe periculoase. O anchetă începută de procurorii Parchetului General a scos la iveală detalii şocante despre activităţile care aveau loc la groapa de gunoi Glina. Anchetatorii au aflat că la groapa de gunoi Glina au fost aduse substanţe extrem de periculoase.
„Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză concluzionează faptul că obţinerea unor nămoluri/şlamuri cu conţinut de substanţe periculoase a fost cauzată de aplicarea necorespunzătoare şi/sau incompletă a procedurilor de tratare a deşeurilor periculoase – şlamuri galvanice, nerespectarea procedurilor de prelevare a probelor de deşeuri pentru analizele fizico-chimice, trimiterea la I.C.I.M. Bucureşti a unei probe prelevate din alte deşeuri decât cele transportate la depozitul Glina, amestecarea deşeurilor la locul de tratare şi depozitare, trimiterea la depozitul Glina a altor deşeuri decât cele pentru care se realizaseră determinările la I.C.I.M. Bucureşti.”, se arată într-un raport al procurorilor de la Parchetul General.
Cele două tone de deşeuri s-au dovedit a fi extrem de periculoase, spun procurorii, conţinând, printre altele, cianuri. „Potrivit rapoartelor de expertiză criminalistică, întocmite de experţi din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu sprijinul specialiştilor de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi S.C. W.R. S.R.L., deşeurile analizate fizico-chimic sunt deşeuri de tip nămol sau şlam, rezultate din tratarea prin procedee fizico-chimice a apei rezultate din procesele tehnologice de tratare chimică a suprafeţelor metalice (procese de galvanizare, procese de zincare); totodată, s-au determinat pH-ul şi conţinutul de substanţă uscată, prezenţa şi concentraţiile azotului amoniacal, sulfaţilor, cianurilor totale, cromului hexavalent, metalelor grele (cupru, nichel, plumb, zinc), ale hidrocarburilor policiclice aromatice şi ale produselor petroliere totale.”, se arată în comunicatul procurorilor.
De altfel, firma acuzată că a depozitat la groapa de gunoi Glina deşeurile periculoase, cu potenţial letal, a fost trimisă în judecată, împreună cu cel care o administra, sub acuzaţia că a poluat mediul cu substanţe periculoase, pentru că nu s-a asigurat că deşeurile vor fi neutralizate. Practic, viaţa a sute de oameni a fost pusă în pericol, căci nu este exclus ca aceste substanţe să fi pătruns în pânza freatică. Probele ridicate atunci din aceste deşeuri au indicat substanţe periculoase pentru mediu. „Am văzut în tabel prezenţa cadmiului. De exemplu, este responsabil, la nivel mondial, pentru 7 la sută dintre afecţiunile renale cronice, este şi un element cu un timp biologic de înjumătăţire foarte ridicat. Adică, odată pătrunsă o cantitate de cadmiu în organism, jumătate din cantitate se elimină în 10-15 ani.”, spune prof. dr. Laurenţiu Trictor, de la Facultatea de Chimie.
Atunci, specialiştii de la Garda de Mediu au precizat că au izolat aceste substanţe cu potenţial letal, însă nu se ştie de cât timp depozita această firmă deşeurile la Glina. În concluzie: e greu de estimat cât de grav a fost afectat mediul înconjurător.”
Deşeurile de la Câmpulung, caracterizate de proprietatea de pericol H14 „ECOTOXIC”, care prezintă riscuri pentru sănătate
În scurt timp, cei de la A.E.D.E. prezintă „noi detalii terifiante despre cianurile de la marginea Bucureştiului, depozitate la groapa de gunoi Glina”. „Procurorii susţin în rechizitoriu că deşeurile cu cianuri depozitate la groapa de gunoi Glina, fiind foarte periculoase, aveau un regim aparte şi nu puteau fi depozitate la niciun depozit din România. Aceştia mai susţin că deşeurile depozitate la groapa de gunoi Glina sunt caracterizate de proprietatea de pericol H14 „ECOTOXIC”, care prezintă RISCURI IMEDIATE SAU ÎNTÂRZIATE PENTRU UNUL SAU MAI MULTE SECTOARE DE MEDIU. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a firmei Global Eco Center, din Iaşi, şi a administratorului acesteia, Vasile Tofan, capul de acuzare fiind constituit de neluarea măsurilor de eliminare a deşeurilor, fapta incriminată fiind legată de scandalul deşeurilor cu cianuri depozitate la groapa de gunoi Glina.
Global Eco Center Iaşi a ajuns la Câmpulung în urmă cu opt ani, în baza unei relaţii contractuale cu Landmark Management, firma care a cumpărat fosta platformă ARO. Practic, societatea din Iaşi, administrată de către Vasile Tofan, s-a ocupat atunci de eliminarea deşeurilor rămase la uzina de automobile. Numai că, potrivit anchetatorilor, în acel proces de ecologizare nu s-au respectat procedurile legale. „(…) Inculpatul Tofan Vasile a dispus, condus şi coordonat activitatea de ecologizare a platformei industriale din Câmpulung Muscel, dar, prin încălcarea repetată a obligaţiilor legale, nu a luat măsurile de eliminare totală a substanţelor periculoase din şlamurile provenite din secţia de galvanizare, pe care le-a declarat neîntemeiat deşeuri stabilizate şi a dispus transportarea acestora la depozitul de deşeuri nepericuloase Glina, în condiţiile în care caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor depăşeau cu mult valorile limită ale criteriilor de levigabilitate (n.n. însuşirea de a putea fi separat prin antrenare, sub formă de suspensie, într-un lichid şi prin sedimentare succesivă) pentru toate categoriile de deşeuri acceptate la toate depozitele de deşeuri din România, indiferent de categoria acestora.”, se precizează în rechizitoriul întocmit de către procurorii Înaltei Curţi.
Se mai specifică faptul că prin aplicarea necorespunzătoare şi/sau incompletă a procedurilor de tratare a deşeurilor periculoase s-au obţinut nămoluri/şlamuri cu conţinut de substanţe periculoase caracterizate de proprietatea de pericol H 14 – ,,Ecotoxic” – deşeuri care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate ori întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător şi care nu puteau fi depozitate în ţara noastră, aşa cum specificau prevederile legale.
Mai mult, Tofan este acuzat şi că ar fi încercat să evite prevederile legale în domeniu. Procurorii au descoperit că acesta nu a respectat procedurile de prelevare a probelor de deşeuri pentru analizele fizico-chimice, că a trimis la I.C.I.M. Bucureşti o probă prelevată din alte deşeuri decât cele transportate la depozitul Glina şi că amesteca deşeurile la locul de tratare şi depozitare. Pentru aceste fapte, Vasile Tofan şi Global Eco Center au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de săvârşire a infracţiunii de neluare a măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri, prevăzută de art. 98 alin. 5 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2005, modificată şi completată, privind protecţia mediului.
(…) Potrivit graficului, Tofan trebuia să elimine trimestrial între 315 şi 470 de tone de deşeuri. Aceste cantităţi de deşeuri cu cianuri de la platforma ARO Câmpulung urmau să fie transportate la marginea Bucureştiului, la groapa de gunoi Glina, de către Global Eco Center, în înţelegere cu ECOREC, care o administrează. Nu se ştie exact, până în prezent, ce cantitate de deşeuri cu cianuri a fost transportată lângă Bucureşti, dar sunt evidenţiate exact ieşirile de deşeuri periculoase de la platforma ARO Câmpulung. Întâmplător, unul dintre transporturi a fost filmat de către un cetăţean şi, în acest fel, a fost descoperită întreaga reţea formată din Global Eco Center – Ecorec, administratorul gropii de gunoi Glina, şi funcţionari ai Gărzii de Mediu.
Deşeurile ecotoxice periculoase H 14 au fost amestecate cu mii de tone de deşeuri menajere, provenite de la populaţie, contaminând tot corpul de deşeuri de la groapa de gunoi Glina, apele de suprafaţă şi pânza freatică, prezentând riscuri imediate sau întârziate pentru sănătatea populaţiei, aşa cum spun procurorii în rechizitoriu. Groapa de gunoi Glina este autorizată să primească doar deşeuri menajere şi provenite din construcţii şi nu avea dreptul să primească aceste deşeuri cu cianuri având potenţial ecotoxic H14. Ca urmare, acest amestec a transformat deşeurile menajere în deşeuri ecotoxice periculoase, care nu întruneau condiţiile de a fi depozitate la niciun depozit de deşeuri din România şi, în consecinţă, nici la groapa de gunoi Glina. Groapa de gunoi Glina nu deţine Acord de Mediu pentru deşeuri toxice şi cianuri, nu deţine Autorizaţie de Gospodărire a Apelor pentru deşeuri cu cianuri în amestec cu deşeuri menajere, A.N.R.S.C. nu a acordat licenţă pentru deşeuri ecotoxice, iar Direcţia de Sănătate Publică nu a dat aviz pentru un depozit de deşeuri menajere în amestec cu cianuri.
Pentru această infracţiune de mediu produsă la groapa de gunoi Glina, care a pus şi continuă să pună în pericol sănătatea publică, funcţionarii publici, care aveau responsabilitatea conform funcţiilor deţinute, în acest caz grav de poluare, au acţionat în următorul mod: pentru Global Eco Center, Agenţia de Mediu Câmpulung, la solicitarea Gărzii de Mediu, a dispus anularea Autorizaţiei de Mediu pentru această firmă, iar patronul acesteia a fost trimis în judecată. Pentru Ecorec, administratorul gropii de gunoi Glina, a fost dispusă suspendarea activităţii, dar pe tema expirării valabilităţii Autorizaţiei Integrate de Mediu, însă nu a fost dispusă niciodată anularea Autorizaţiei Integrate de Mediu, ca în cazul societăţii din Câmpulung, pentru depozitarea deşeurilor periculoase, ecotoxice, cu cianuri. În acest fel, groapa de gunoi Glina, contestând procesul verbal al Gărzii de Mediu, îşi continuă activitatea nestingherită sub nasul autorităţilor, iar poluarea continuă să îşi facă efectele. Măsura corectă pe care autorităţile de mediu trebuiau să o aplice presupunea sancţionarea prin anularea Autorizaţiei Integrate de Mediu pentru depozitarea deşeurilor în amestec cu cianuri la groapa de gunoi Glina.”
(Sursa informaţiilor: aede.ro, Asociaţia Europeană pentru Dezvoltare Ecodurabilă)