Săptămâna trecută, a avut loc ediţia a treia a Sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice a Şcolilor Doctorale ale Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, din cadrul simpozionului „Urbanism, arhitectură, patrimoniu. Câmpulung, România 100”, organizat în perioada 23 – 24 iulie 2018, de către Asociaţia „Corabia cu Arhitectură”, cu scopul de a promova în context internaţional valorile de patrimoniu naţional excepţional ale ansamblului urban al municipiului Câmpulung, în Anul Centenarului Marii Uniri. În România, sunt doar douăzeci de localităţi ale căror centre istorice sunt declarate prin Legea 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – zone protejate de valoare naţională excepţională. Este datoria noastră de a păstra aceste valori lăsate de înaintaşi, cu preţul multor sacrificii.
Un prim pas este cunoaşterea şi recunoaşterea acestor valori. Trăind zi de zi şi desfăşurându-ne activităţile în acest ambient special, devenim obişnuiţi, considerând fireşti aceste valori. Arhitectura este un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice. Arhitectura de bună calitate, excepţională, are influenţa incontestabilă, ca spaţialitate, asupra psihicului uman. Studii recente despre modul de percepere psihologică a spaţiului sunt de un interes fundamental pentru arhitectură, dar şi pentru psihologie. Acestea cuantifică interacţiunea spaţiului construit asupra psihicului uman, cu scopul de a ameliora starea de bine a locuitorului. Arhitectura poate fi vindecătoare. Spaţiul construit are valenţe terapeutice, iar domenii diferite de cunoaştere: medicină, psihologie şi arhitectură au ca numitor comun omul. Cu atât mai mult cu cât arhitectura are valori recunoscute ca excepţionale, cum este exemplul Câmpulungului, deoarece noile tendinţe în arhitectura mondială mută centrul atenţiei de la valoarea pe metru pătrat, la beneficiar, ca locuitor, la starea lui de confort şi de bine.
Gestionarea acestui ansamblu urban este o altă etapă. Interesul acţiunii „Urbanism, arhitectură, patrimoniu. Câmpulung, România 100”, cofinanţată din bugetul local pentru anul 2018, s-a focalizat pe conştientizarea valorilor. Persoane având formaţia academică de arhitecţi sau urbanişti, din mai multe ţări, au admirat şi recunoscut aceste valori. S-au bucurat de acestea pe tot parcursul zilelor conferinţei. Aceste valori de arhitectură excepţională ca ansamblu urban ne rămân nouă, să le folosim drept cadre de viaţă. Conştientizarea şi valorizarea acestor spaţii construite duce la crearea sentimentului de apartenenţă la loc şi, implicit, la dorinţa de apărare a acestor valori.
În cadrul acţiunilor simpozionului, au fost relevate crucile de piatră – monumente istorice de importanţă naţională specifice Câmpulungului. S-au aprins lumânări simbolizând ducerea „Flăcării Unirii” întru pomenirea înaintaşilor, eroi, jertfiţi pentru idealul de unitate a românilor. Participanţii, alături de localnici, au aprins cu bucurie lumini de ceară marcând traseul vizitei în centrul medieval şi interbelic. Gestul constituie un exemplu dat de organizatori pentru a atrage atenţia supra acestor monumente istorice ce sunt specifice, într-un număr atât de mare, doar Câmpulungului. Un sprijin deosebit acordat acestei acţiuni a fost cel al părintelui protopop Petre Moşoianu, deoarece în incinta Bisericii Şubeşti se află cea mai bine păstrată cruce de piatră din perioada domnitorului Mihai Viteazu. Starea de bună conservare a acesteia se datorează faptului că a fost ferită de intemperii, fiind descoperită în pavimentul bisericii şi reînălţată în timpul primarului Istrate Rizeanu, în anul 1883.
Cele 34 de lucrări prezentate de către doctoranzi au fost de foarte bună calitate, depăşind numărul aşteptat de organizatori, ceea ce arată interesul deosebit către acest eveniment cultural de talie internaţională.
Sesiunea de comunicări ştiinţifice a fost examinată de către un juriul compus din istorici şi arhitecţi: prof.univdr.doc. Radu Ştefan Vergatti – membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, arh. Pavel Popescu – preşedintele Filialei Euroregionale Sud Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România, arh. Adrian Coşa – specialist în restaurarea monumentelor istorice atestat de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, membru titular în Comisia Zonală nr. 8 a Monumentelor Istorice, Elza Liliana Petrişor – director executiv al Registrului Urbaniştilor din România, dr.habil. Alexandru Petrişor – directorul Şcolii Doctorale de Urbanism din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, dr.arh Andrei Mitrea – lector în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti.
A fost premiată lucrarea – Tradi(nova)ţia / sensul lucrurilor la ţară / ghidul de arhitectură pentru încadrare în specificul local – arh. Miklós KÖLLŐ, din care cităm: „A respecta tradiţia nu înseamnă să urmărim drumul pe care l-a urmărit bunicul, ci înseamnă să mergem pe drumul pe care ar fi ales el în condiţiile zilelor noastre. În acest sens, nu modernul este opusul tradiţiei, ci inutilul. Poate că – şi cu atât mai mult în vremuri de criză – utilizarea materialelor şi al know-how-ului tradiţional ar putea reprezenta un colac de salvare pentru arhitectură, în contextul unei arhitecturi ecoregionaliste.”
Dintre lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice, au fost alese două, funcţie de relevanţa şi importanţa acestora pentru Câmpulung, pentru a fi prezentate în cadrul secţiunii festive, televizate: Arhitectul de bisericii, Dumitru Ionescu Berechet – ce constituie tema de doctorat despre arhitectul Patriarhiei Române ce a promovat specificul şi caracterul local al Câmpulungului ca şi specific şi caracter propriu românesc – doctorand arhitect Tudor Patapievici. Floarea cu cinci petale din portalul Bisericii „Sfântul Gheorghe” Câmpulung – studiu de semnificaţii în cadrul cercetării având ca subiect: Întemeierea Ţării Româneşti: amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură, susţinută de către doctorand arhitect Anca Mihaela Coşa.
În cadrul celei de-a treia etape a simpozionului „Urbanism, arhitectură, patrimoniu. Câmpulung, România 100” ce a reunit arhitecţii câmpulungeni ce profesează în diferite locuri ale României, interesaţi de viitorul oraşului natal, s-au exprimat opinii şi propuneri pentru Câmpulung 101, amendamente ce vor fi transmise pentru întocmirea planului de dezvoltare a localităţii – Reactualizare PUG – Planul de Urbanism General al municipiului Câmpulung, în curs de proiectare în această perioadă. Tot în cadrul reunirii arhitecţilor câmpulungeni, au fost sesizate aspecte neconforme cu legislaţia în vigoare în domeniul construcţiilor cu privire la lucrările de amenajări urbanistice începute în zona Pieţei Centrale, a Crucii Jurământului, a Ansamblului Bărăţiei şi a Pieţei Primăriei municipiului Câmpulung, aspecte de care răspund însă aleşii locali şi personalul din administraţia publică.
Prin acest eveniment cultural a fost marcat în Câmpulung „Anul Centenarului Marii Uniri”. Valorile Câmpulungului sunt promovate la nivel academic internaţional prin intermediul Şcolilor Doctorale ale Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, în cadrul Anului European al Patrimoniului.
Mulţumim tuturor celor care au sprijinit şi ajutat la derularea acestei acţiuni şi în primul rând oamenilor care reprezintă: Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Argeş, parohiile „Sfântul Gheorghe”, „Muzeul Fundeni” şi Şubeşti, din Câmpulung, Hotelul „Muscelul”, pentru găzduire, presei, care a făcut cunoscut evenimentul, arhitecţilor câmpulungeni şi voluntarilor studenţi, şi elevilor câmpulungeni. Mulţumirile noastre se îndreaptă în mod special către toţi aceia care au făcut posibil Simpozionul „Urbanism, arhitectură, patrimoniu. Câmpulung, România 100”, prin cofinanţarea din bugetul local al municipiului Câmpulung pentru anul 2018. La mulţi ani, tuturor!
Preşedintele Asociaţiei „Corabia cu Arhitectură” – „aducând arhitectura mai aproape de oameni”, arhitect Anca Mihaela Coşa.