În prima zi a acestei săptămâni, ar fi trebuit să vedem în oraş lucrătorii specializaţi în vopsirea marcajelor stradale, conform anunţului făcut săptămâna trecută de primarul Liviu Ţâroiu. Vestea că se vor împrospăta trecerile de pietoni, despre care ai impresia că sunt trasate cu cretă, de este nevoie de refacerea lor la intervale dese, a fost lansată în contextul apelului repetat al consilierului Constantin Staicu de execuţie a „zebrei” din dreptul societăţii Sercop. Cam de la începuturile sale în Consiliu, alesul PAM cere traversarea de pe Fraţii Goleşti, în zona indicată, dar prin zecile de urechi ale Executivului solicitarea a ieşit aşa cum a intrat, fără a se contura în teren o trecere sigură, dorită, în primul rând, de părinţi, care vor să-şi ştie copiii în siguranţă pe stradă. Prioritară pentru administraţia condusă de Liviu Ţâroiu a fost pista de carturi trasată într-un parc cu statut de monument istoric, coborât la condiţia unui maidan potrivit miuţelor încinse de junii satului. Câtă ignoranţă, combinată cu leşinarea după ban, cu orice preţ, răzbate din dispoziţia halucinantă de a mozoli moştenirea primarului ctitor Istrate Rizeanu cu vopsea, pentru a delimita traseul carturilor! Iar maşinăriile manevrate de ţâncii care trebuie şi ei să-şi consume energia undeva sunt nimic pe lângă foişorul fanfarei, transformat într-un cuib ursăresc, unde „locatarii” clevetesc, mănâncă, beau, fumează şi lasă mizeria de pe lume în urma lor.
Pista de carturi în parcul-monument, o greşeală de ignorant
În afara trecerii de la Sercop, profesorul de la liceu al lui Liviu Ţâroiu a venit şi cu alte teme pentru fostul său elev: indicatoarele stradale, în majoritate, deteriorate, panourile de afişaj total neîngrijite şi, ca o glumă, valorificarea arbuştilor din balcoanele de pe bulevard la depozitul de material lemnos, amenajat pe Valea Bărbuşii. „Nu ne încadrăm la dimensiuni, trebuie să mai crească.”, a replicat în aceeaşi notă primarul Ţâroiu, care i-a dat un ordin scurt subalternului Blidaru: „Domnul vice, vă rog să luaţi treaba cu indicatoarele, că am avut discuţii.” Însă domnul vice n-are ce le face indicatoarelor, fiindcă n-are bani pentru achiziţia unora noi, bugetul local neprevăzând o asemenea cheltuială. Poate, dacă pune banii de la el, pentru favorul ce i-a fost făcut, de a fi desemnat viceprimar al Câmpulungului. Cât despre „zebra” din punctul indicat de profesorul Staicu şi nu numai… „începem marcajul săptămâna viitoare, luni.”, a anunţat Liviu Ţâroiu, referindu-se la ziua de luni care a trecut şi care n-a fost deloc una cu condiţii meteorologice potrivnice. Din contră, a fost cald şi soare, dar, cu toate acestea, vopsitorii profesionişti au fost cam incolori pe străzile municipiului. Abia de la jumătatea săptămânii, au prins formă şi culoare.
Marcajele au început de săptămâna trecută, a remarcat, în zeflemea, liderul opoziţiei liberale, care şi-a continuat ideea cu finalitatea acţiunii debutate cu o „urgenţă”: „Grădina Publică arată la nivel european, e marcat. Vreau să vă rog să puneţi şi nişte semne de circulaţie şi să-mi spuneţi ce se întâmplă cu cei care depăşesc liniile de marcaj, cine îi amendează. Pentru că ar trebui să avem acolo şi Circulaţie.” Cetăţenii, cică, îi „amendează” pe piloţii de carturi, zice glumeţul nostru primar, şi tot cetăţenii s-ar putea să-l „amendeze” şi pe el cu nişte procente în minus în „20-20”, pentru că, în mare majoritate, şi tineri, şi bătrâni, lumea nu gustă vuiala din parcul central. „N-am mai văzut – continuă David -, e o idee…” „Năstruşnică.”, a găsit Ţâroiu epitetul care nu-i venea pe limbă liberalului, răcită încă o dată de pomană cerând încasările realizate în Grădina Publică, în 2017 şi 2018, din închirierea spaţiului către Corvin Dascălu, patronul afacerii cu carturi.
Un regulament nou îl scapă pe Liviu Ţâroiu de Consiliul Local
Una dintre intenţiile lui Liviu Ţâroiu este să modifice regulamentul care, momentan, îi limitează puterea de a închiria singur, fără Consiliul Local, domeniul public al Câmpulungului. Şi este atât de limitat de legea locală, inspirată din cea naţională, încât cazul „Grădina Publică”, închiriată de primar de capul lui, fără hotărâre de Consiliu, i-a stârnit dorinţa de a face modificări în regulamentul de acum zece ani. „Am vorbit, în urmă cu o lună, despre un regulament care nu se respectă. N-am văzut nicio modificare legată de comercianţii care au activităţi pe domeniul public. Vorbim degeaba. În continuare consider că acei comercianţi care desfăşoară activităţi pe domeniul public sunt în ilegalitate şi nu cred că din vina lor.”, a redeschis Ionescu subiectul „jupânilor” domeniului public, care, după litera regulamentului de exploatare a pământului statului, n-au ce căuta cu acareturile în afara prăvăliilor. În aceeaşi notă se încadrează cazul lui Corvin Dascălu, care a făcut bani pe seama spaţiului Grădinii Publice, cu acordul primarului, care, fără Consiliul Local, nu poate închiria terenul public pentru astfel de activităţi, pe durată nelimitată.
Liviu Ţâroiu a contracarat acuzaţiile liberalului de libertinism în amploare pe spaţiul public, prezentându-şi cele mai recente măsuri care i-au vizat pe comercianţii ieşiţi cu mărfurile, alimentare ori nealimentare, în exteriorul magazinelor. „Pe o parte dintre ei i-am scos, dacă vă uitaţi pe bulevard, cei care aveau tonetele de îngheţată, de cafea ş.a.m.d. Că n-am dus-o până la capăt, aia este altceva.”, a afirmat şeful Executivului. „Nu ăia erau marii afacerişti.”, a replicat sec David. „Care sunt? În afară de cel din Grădina Publică!”, s-a amuzat primarul, deloc intimidat de faptul că înţelegerea sa cu Dascălu este pe lângă lege. „Eu nu zic ca lumea să nu mai desfăşoare activităţi comerciale în Câmpulung, dar să fie făcute legal. Ori trec prin Consiliul Local, ori veniţi cu alt regulament.”, şi-a continuat ideea liberalul din Comisia de Urbanism, a cărui recomandare de regulament nou a fost pe placul edilului şef, care îşi doreşte mai multă libertate în acţiunea de valorificare a domeniului public. La sfârşitul lui iunie, primarul a anunţat că Executivul va prezenta un ansamblu de norme noi privind închirierea imobilelor municipiului, care, tragem nădejde, nu vor „bălţa” Câmpulungul mai rău decât este.