Hotărârile municipalităţii câmpulungene privitoare la bunurile statului, fie ele apartamente, case sau terenuri, devin tot mai „periculoase”, de ajung să pice la votul aleşilor locali sau să fie retrase din dezbatere chiar de primar. Amintim momentul consumat la sfârşitul lunii trecute, când, având mandat de la Liviu Ţâroiu, iniţiatorul a două legi locale „incendiare” – o vânzare a unei locuinţe şi o închiriere a unei parcele publice -, viceprimarul Mărgărin Blidaru le-a scos de pe ordinea de zi. Asta deşi măsura firească a evitării deschiderii dialogului pe marginea celor două puncte ingrate era amânarea, nu retragerea, ca să nu alimenteze suspiciunile că ceva nu este în regulă. Cu o lună înainte, la şedinţa din martie, ceea ce opoziţia liberală a numit „hotărârea momentului” a încasat o respingere nemotivată de către aleşii care au zădărnicit încercarea Executivului de a introduce în domeniul privat o suprafaţă – despre care Primăria nu ştia că o are! -, suprafaţă pe care s-a întins o parte dintr-o pensiune aflată în centrul Câmpulungului, după cum recunosc înşişi juriştii cei mai importanţi ai municipiului într-un document înaintat Judecătoriei. Singura izbândă a autorităţilor locale în încercarea de a sări în ajutorul petenţilor a fost vânzarea unui teren cerut de o firmă, tot în zona centrală a Câmpulungului, peste drum de „Statuie”.
Vecinul lui Mugurel Minciună, lăsat să aştepte de primarul aflat în concediu
Înainte de a se bucura de concediul de 1 Mai muncitoresc, petrecut pe meleaguri elene, Liviu Ţâroiu i-a trasat sarcini clare subalternului Blidaru: să scoată de pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu două proiecte de hotărâri, care, în mod firesc, nici n-ar mai fi trebuit să intre în mapa transmisă aleşilor, de vreme ce şeful Executivului ştia că pleacă în Grecia şi că nu poate supraveghea dezbaterea Legislativului. Ca să se asigure că nu apar surprize în lipsa lui, ca, de pildă, absenţa unora dintre ai săi, cu consecinţa neîntrunirii la vot a două treimi dintre consilierii în funcţie la chestiunile privitoare la proprietatea publică, s-a renunţat la subiectele delicate.
Unul dintre acestea se referea la aprobarea vânzării la preţul de 75.000 de lei, echivalentul a 16.400 euro, a apartamentului de la etajul III al scării A a blocului D22. Aşa-zisele locuinţe de serviciu sau de necesitate, construite şi atribuite în timpul primarului Sorin Buta. Chiriaşul interesat să devină proprietar asupra locuinţei primite de la Primărie pe 23 decembrie 1999 este Daniel Niculescu, în cazul căruia, ca să poată fi demarată procedura de vânzare-cumpărare, Consiliul Local trebuia să-şi însuşească raportul de evaluare întocmit de PFA Georgescu Cristian Ion, din Piteşti, care s-a ocupat de expertizarea îmbunătăţirilor, eliminate din preţul pe care chiriaşii îl vor achita proprietarei. Reamintim că, pe 31 august 2017, aleşilor municipali li s-au prezentat preţurile de piaţă ale apartamentelor de pe scara A a blocului D22. „Prin aceeaşi hotărâre – precizează referatul care explică proiectul de hotărâre -, Consiliul Local a aprobat ca din valoarea de piaţă stabilită de evaluator, prin raportul de evaluare, să se deducă contravaloarea îmbunătăţirilor efectuate de chiriaşi în nume propriu, deducere ce va fi stabilită printr-o completare la rapoartele întocmite iniţial.” Acele tipuri de îmbunătăţiri, de care instanţa a ţinut cont atunci când i-a stabilit preţul apartamentului fostului şef al Poliţiei, Florian Popescu. Acesta s-a „rupt” de grup şi a iniţiat un proces pe cont propriu, având câştig de cauză şi în privinţa dreptului de cumpărare, şi în privinţa preţului. De victoria sa au profitat şi vecinii, întrucât Primăria a fost obligată să adapteze preţurile modelului impus de Tribunalul Argeş.
Înainte ca specialistul să treacă la treabă şi să calculeze, pe baza documentelor justificative, valoarea investiţiilor făcute în casă, pe cheltuiala lui, de Daniel Niculescu, principalele repere ale tranzacţiei arătau astfel:
Niculescu Daniel – Apartamentul nr.10 (contract de închiriere din 23 decembrie 1999);
*Număr de camere: 2;
*Suprafaţă totală (o cameră de zi, un hol, o baie, o bucătărie, un dormitor şi două debarale): 59,13 metri pătraţi;
*Suprafaţă utilă: 52,41 metri pătraţi şi suprafaţă loggie: 6,72 metri pătraţi;
*Spaţii comune: 16,65 metri pătraţi din părţile şi dependinţele comune ale imobilului (acoperiş, casa scării, pod, subsol, terasă);
*Teren în folosinţă: 17,58 metri pătraţi, reprezentând dreptul de folosinţă comună din suprafaţa de teren pe care se află construit imobilul, pe toată durata de existenţă a construcţiei;
*Valoare de piaţă: 97.000 lei (21.200 euro);
*Valoarea îmbunătăţirilor, conform raportului de evaluare: 7.300 lei (1.596 lei);
*Valoarea apartamentului fără îmbunătăţiri: 89.700 lei (19.600 euro);
*Valoarea locuinţei, conform evaluării din 2012: 62.691 lei (14.400 euro).
După prezentarea facturilor şi a bonurilor fiscale, cu care a dovedit plata dotărilor, a materialelor de construcţii şi a manoperei, preţul de vânzare al apartamentului a cunoscut o scădere substanţială, la 75.000 de lei. Cum a putut aştepta aproape două decenii, ca să devină proprietar cu acte în regulă, omul a fost lăsat să aştepte încă o lună, căci plecarea în concediu a primarului a însemnat o contramandare a votului, care putea fi acordat fără probleme şi în absenţa lui Liviu Ţâroiu.