Cu o lună înaintea evenimentelor despre care relatăm, în Consiliul Local s-a consumat un fapt puţin spus bizar. Între solicitările Executivului pregătite pentru sfârşitul lunii martie s-a aflat un proiect de hotărâre prin care Primăria căuta să-şi întregească proprietatea cu o bucată de teren de 72 de metri pătraţi, pe care a descoperit, cu mare întârziere, că o are. Unde? Sub o parte a unei pensiuni câmpulungene, ridicate – cităm dintr-un document transmis de juriştii Primăriei, Ghinea şi Ilie, Judecătoriei Câmpulung – fără „autorizaţie de construire şi cadastru, în condiţiile legii”. Consilierilor municipali li se cerea să fie de acord cu introducerea în domeniul privat a 72 de metri pătraţi, situaţi în strada Negru Vodă, nr.124, teren cu o valoare de înregistrare de 19.130 lei. La cinci ani distanţă de momentul schimbului efectuat între municipalitate şi familia Ion, juriştii Primăriei au constatat, pe baza unor măsurători cadastrale recente, că există 72 de metri pătraţi în plus faţă de suprafaţa de 646 de metri pătraţi, care ar fi făcut obiectul schimbului. Potrivit schiţei ataşate documentaţiei pregătite pentru şedinţa din 29 martie 2018, în afară de Municipiul Câmpulung, mai deţin proprietăţi în zona respectivă, aflată pe bulevard, în plin centrul Câmpulungului, Stelian Ion, la Negru Vodă, nr.124, Nicolae Căţoiu, la Negru Vodă, nr.124, şi Negru Vodă, nr.122, şi, în spate, Elena şi Gabriel Minciunescu.
Încercarea Primăriei de a prelua oficial terenul descoperit la cadastru, picată la vot
La şedinţa din martie, când cerinţa Executivului adresată Legislativului, de preluare în domeniul public a parcelei descoperite la măsurători, trebuia votată, Liviu Ţâroiu, care a recunoscut că ştie despre ce e vorba în speţa defalcată în mai multe procese aflate pe rolul Judecătoriei Câmpulung, iniţiate de oamenii de afaceri vecini, l-a pus pe secretarul Nicolae Ghinea să explice. Iar Ghinea s-a conformat. „Proiectul de hotărâre comportă o singură discuţie. Introducerea în domeniul privat a unei suprafeţe de 72 de metri. Nu comportă discuţie asupra schimbului de imobile, care a fost făcut între Municipiul Câmpulung şi o persoană privată, privind imobilul de acolo. În urma măsurătorilor cadastrale şi a unor sesizări făcute, s-a deplasat la noi Inspecţia în Construcţii, care a luat toate actele de proprietate, a solicitat toate cadastrele din zonă, a văzut şi a comparat cadastrul nostru, care era făcut anterior efectuării actului de schimb, cu cadastrele vecinilor. S-a constatat că, faţă de cadastrele vecinilor şi, de fapt, al unuia dintre ei, a existat şi există o suprafaţă de 72 de metri pătraţi, care era a noastră, dar nu era cadastrată şi înregistrată în domeniul privat al municipiului Câmpulung. Asupra faptului dacă este legal sau nu este legal actul de schimb făcut între municipiul Câmpulung şi persoana respectivă, deja avem un proces, care se află pe rol. Se va da o sentinţă, care va stabili dacă actul de schimb a fost făcut legal sau a fost făcut nelegal. Noi, de această dată, am propus un singur lucru. Faţă de suprafaţa cadastrată, care a făcut obiectul acestui schimb, există o suprafaţă de 72 metri mai mult. S-a întocmit şi un raport de expertiză privind valoarea lui, pentru introducerea în domeniul privat. Proiectul de hotărâre nu are în vedere nicio situaţie juridică asupra terenului ce a făcut obiectul schimbului. Asupra acestuia se va pronunţa instanţa de judecată. Vom pune la dispoziţia domnilor consilieri toată documentaţia, s-o consulte, să vadă despre ce este vorba, să se documenteze şi, dacă vor considera că nu este bine, aveţi tot dreptul să vă expuneţi punctul de vedere referitor la actul respectiv. Dar noi, deocamdată, discutăm doar acest aspect. Faţă de cadastrele existente în teren, s-a găsit o suprafaţă de 72 metri în plus.”, a insistat Ghinea în faţa aleşilor să nu se uite în urmă la schimbul aprobat în timpul mandatului de primar al lui Călin Andrei.
Mai precis, invocându-se argumentul că Primăria nu este capabilă – lucru demonstrat cu vârf şi îndesat – să-şi consolideze clădirile proprii, Consiliul Local în funcţie în anul 2013 a votat înstrăinarea imobilului din strada Negru Vodă, nr.124, către chiriaşii aflaţi în clădire. Prin aceeaşi hotărâre din 30 mai 2013 s-a votat şi scoaterea la licitaţie în vederea înstrăinării prin schimb a „celorlalte spaţii locative”. În sfârşit, imobilul din Negru Vodă, nr.124, a făcut obiectul contractului de schimb încheiat de autorităţile locale cu familia Ion, care a oferit apartamente pentru locatarii care n-au dorit să cumpere de la Primărie.
Problema hotărârii de acum două luni nu era schimbul apreciat a fi un lucru bun la acel moment – un imobil degradat considerabil, oferit în schimbul unor apartamente, pe fondul incapacităţii edililor să-şi repare clădirile -, ci ieşirea la suprafaţă, impropriu spus, fiind acoperită de o construcţie, a unei suprafeţe despre care nu s-a ştiut la momentul respectivei tranzacţii. Şi, dacă nu izbucnea conflictul între cei doi vecini din centru, probabil că cei 72 de metri pătraţi rămâneau ai cui îi stăpâneşte. Oricum, vor rămâne ai patronului pensiunii întinse şi pe domeniul public al Câmpulungului, căci municipalitatea n-a demolat un coteţ ridicat ilegal! Darămite o ditamai pensiunea centrală!
Ce-au zis aleşii când Ghinea le-a explicat ce este cu cei 72 de metri pătraţi apăruţi în mijlocul unui conflict tranşat de instanţă? Nimic! Absolut nimic! După lămuririle secretarului s-a votat, iar hotărârea a picat din cauza celor patru abţineri livrate de liberalii prezenţi la şedinţă, Ionel State, Bogdan David, Cristi Creţu şi Lucian Ionescu. Cum trei aleşi lipseau, Anca Dumitrescu, Silviu Mănescu şi Constantin Ivan, ales cu o zi înainte secretar de stat la Ministerul Economiei, cu 12 voturi „pentru”, nu s-a întrunit cvorumul de două treimi din numărul consilierilor, necesar validării proiectului de hotărâre.
Ghinea n-a permis să se facă o copie a actului de schimb
La trei săptămâni distanţă de rateul Executivului, faţă de a cărui propunere grupul PNL a ripostat cu tăcere şi abţineri uzurpatoare, li s-au dezlegat limbile liberalilor. S-a întâmplat la una dintre conferinţele de presă ale partidului, susţinută chiar de unul dintre membrii Comisiei de Urbanism, obligat prin natura misiunii sale să fie la curent cu ce se întâmplă în cele două „curţi” din Negru Vodă. Întrebat dacă ştie că pe suprafaţa cu pricina este ridicată o parte a pensiunii, Lucian Ionescu a precizat: „Nu că n-am ştiut dacă există o pensiune, n-am ştiut că acea suprafaţă este domeniu public până nu a apărut proiectul de hotărâre. Nu vă ascund că noi am votat „împotrivă” tocmai pentru că ştiam că acolo este un litigiu. Dacă există o construcţie fără autorizaţie de construcţie, probabil, de aceea există un litigiu. Am bănuit că sunt probleme şi, până nu ni le lămurim, n-am putut să votăm acel proiect de hotărâre. Vom studia şi, la următoarea conferinţă de presă, probabil că vă vom da mai multe detalii.”
Aflat şi el de faţă la conferinţa de presă, Bogdan David a oferit propriile explicaţii despre motivaţia refuzului liberalilor de a prelua terenul public în evidenţele Primăriei: „Acolo, toată nebunia a plecat de la un schimb de locuinţe, nişte apartamente, şi mai era o suprafaţă de teren, pe care noi n-am regăsit-o. Se pare că la un notariat din Piteşti, pentru că la Câmpulung nu s-a putut face acest schimb, apar alte suprafeţe decât cele care erau normale, dispărând întreaga suprafaţă de teren. Aici a fost suspiciunea noastră, că n-ar fi lipsă doar cei 72 de metri pătraţi, cei pe care se pare că este o construcţie, că mai sunt 200 de metri, care nu se mai regăsesc deloc. Au dispărut din domeniul public al municipiului Câmpulung doar prin actul de schimb. Personal, am fost să-l văd (n.r. actul de schimb) şi n-am avut acces. Cu un sfert de oră înainte de şedinţă, mi l-a scos domnul secretar de pe un raft, motivând, cu trei zile înainte, că nu-l are, la care n-am putut nici măcar să fac o copie.”
Practic, tot acest comportament al juristului nr.1 al Câmpulungului n-a făcut altceva decât să alimenteze suspiciunea că este ceva „primejdios” în actul cu pricina. Deşi chiar ei, liberalii, în mandatul cărora s-a produs schimbul, recunosc că a fost un lucru bun să iei nişte apartamente pe o clădire degradată, pe care Primăria era obligată s-o întreţină, graţie poziţionării ei, în centrul municipiului, pe bulevard. Dar „din ce am reuşit să văd atunci, rapid, sunt cu totul alte suprafeţe decât cele pe care le-am dat. La licitaţie apar nişte suprafeţe, în act apar alte suprafeţe. Era normal ca cineva care acces la locuinţe să ia şi terenul, dar terenul trebuia să fie obiectul altei hotărâri. Pentru teren trebuia făcută procedura separată.”, a încheiat David.