Moment special, în această săptămână, la Primăria Câmpulung! Aleşii locali au adoptat, pe 9 mai, la fel ca multe administraţii locale din ţară şi Republica Moldova, Declaraţia de Reunire dintre Basarabia şi România. Prin acest document-simbol, care nu a fost semnat de toţi consilierii locali, şi vom vedea de ce, municipalitatea se asociază demersurilor primarilor din Republica Moldova „de a lupta împreună pentru recunoaşterea valabilităţii actului Unirii”, în contextul în care mai multe localităţi de peste Prut au semnat declaraţii de Unire cu România, gest catalogat ca o nouă mişcare de eliberare naţională.
În Declaraţia de Unire adoptată de aleşii câmpulungenilor, redactată, cel mai probabil, copy-paste, după un model găsit în mediul virtual, se solicită Parlamentelor Republicii Moldova şi României să emită o declaraţie comună privind reîntregirea ţării şi a neamului românesc, după care să elaboreze şi să aprobe în regim de urgenţă un pachet de legi privind Reunirea Basarabiei cu România, în condiţiile în care, „conştientizând faptul că pentru a îndrepta erorile trecutului şi pentru a restabili adevărul istoric în spaţiul carpato-danubiano-pontic, nu există altă soluţie decât cea a reîntregirii neamului românesc”. De asemenea, declaraţia „condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă la 23 august 1939, pact care a dus la anexarea Basarabiei de către URSS, la arestări şi execuţii publice, la deportări în masă, la înfometare şi la deznaţionalizare. De altfel, actul semnat de aleşii locali invocă şi o Declaraţie a Parlamentului României privind actul Ribbentrop-Molotov, prin care aleşii de la Bucureşti se angajau să trateze „cu deplină responsabilitate această problemă”. Declaraţia de Reunire păstrează cadrul dat de principiul egalităţii între popoare şi a dreptului acestora la autodeterminare, prevederi stipulate în articolul 8 din Actul final de la Helsinki, care menţionează că „toate popoarele au mereu dreptul, în deplină libertate, să-şi hotărască când şi dacă doresc statutul politic intern şi extern, fără ingerinţe exterioare, şi să îşi urmărească, după propria voie, dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală”.
Toate bune şi frumoase până aici, numai că redactarea acestui document-simbol s-a făcut în bătaie de joc. Şi nu vorbim despre textul cuprins în Declaraţia de Reunire, copiat, repet, după un alt model, ci de ceea ce se află sub rândurile înălţătoare, pline de emoţie patriotică: lista aleşilor locali şi semnăturile acestora. În timp ce primarul a fost inserat modern, cu numele de botez înainte, Liviu-Ioan Ţâroiu (şi aici e o scăpare, corect ar fi fost Ioan Liviu Ţâroiu), consilierii locali au fost trecuţi ca la catalog, în şcoală, cu nume şi prenume. Dar asta n-ar fi mare bai, grav este faptul că, pe un asemenea document oficial, cu mare încărcătură istorică, câţiva membri ai Consiliului Local au fost trecuţi cu alte nume şi prenume decât cele din documentele de identitate. Astfel, Cornel Băjan a devenit Cornel Bălan, Estera Stămoiu a fost botezată Stănoiu, lui Cristinel Creţu i s-a schimbat prenumele în Cristian (probabil, sună mai matur), iar Manuel Zenovie s-a transformat în Emanuel Zenovie. Declaraţia de Reunire de la Câmpulung nu a fost semnată decât de 15 dintre cei 19 aleşi locali. Şi încă un amănunt interesant, Bogdan David a fost pus în coada listei, rupt de restul membrilor PNL!
Patru consilieri locali au fost rebotezaţi, dar asta nu i-a împiedicat pe 15 dintre aleşi să semneze Actul, care, cu aceste nume false, nu are nicio valoare