Conferinţa de presă a PNL Câmpulung, programată cu o oră înaintea celei a primarului Liviu Ţâroiu, miercuri, 18 aprilie 2018, a fost susţinută de consilierii locali Anca Dumitrescu şi Lucian Ionescu. Sănătatea a constituit subiectul de greutate al comunicărilor realizate pe durata întâlnirii liberalilor cu jurnaliştii locali, urmată de câteva consideraţii despre frecuşurile obişnuite dintre putere şi opoziţie la nivelul administraţiei publice. Mesajul medicului Anca Dumitrescu s-a referit la Legea 153/2017 privind salarizarea personalului medico-sanitar şi de aplicare a regulamentului de sporuri, care a produs proteste în România, inclusiv la Spitalul TBC Câmpulung, timp de câteva zile. În aşteptarea unei hotărâri a ministrului Sănătăţii, care să regleze deficienţele apărute prin aplicarea legii, mitingul angajaţilor s-a oprit, cu toate că decizia nu a apărut. „Este o lege prost făcută şi mai prost aplicată. Promisiunile PSD, legate de creşterea salariilor personalului medico-sanitar, se întindeau până în 2022, dar, dintr-odată, s-au hotărât să aplice toată mărirea la medici şi asistenţi programată până în 2022. Această mărire nu este deloc cea trâmbiţată. Guvernanţii au vrut să se ţină de promisiune pe hârtie, dar nu ştiu de unde să scoată aceşti bani. Atunci, aplică o mulţime de măsuri, care să ducă la scăderea veniturilor şi, în final, la o cheltuială bugetară cu personalul din Sănătate mai mică. Astfel, au umblat la regulamentul de sporuri, sporurile de risc care se aplică în Sănătate, care, până acum, erau destul de mari în anumite sectoare, Tuberculoză, ATI, HIV/SIDA, Anatomie patologică, pentru că riscurile sunt mari.”, a precizat, pentru început, medicul şef de secţie de la Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung.
Angajaţii TBC-ului sunt expuşi în permanenţă riscului de îmbolnăvire
Potrivit dr.Dumitrescu, tuberculoza, domeniu în care activează şi ea, este o boală cu transmitere aerogenă şi, cu toate măsurile de protecţie, este foarte greu să elimini total riscul de îmbolnăvire. Alt motiv care justifică menţinerea sporului în discuţie este dezvoltarea microbilor rezistenţi, apăruţi în tuberculoză, care au luat o amploare deosebită în ultimii ani. Un bolnav cu „multidrog rezistenţă” trebuie să ia tratament mult timp, tratament deosebit de puternic şi de toxic pentru organism. „Drogurile care se folosesc în tratarea tuberculozei rezistente la terapia obişnuită au reacţii adverse severe pentru întreg organismul. Pe lângă acest lucru, tratamentul trebuie urmat pe o perioadă lungă, care ajunge la trei ani. Iar dacă persoana mai are, din păcate, o boală asociată, este foarte grav. Vorbim despre acest risc din tuberculoză şi, de aceea, sunt atâtea nemulţumiri, în majoritatea spitalelor cu profil de Pneumoftiziologie.”, a adăugat aceasta.
Mai mult decât atât, s-au micşorat şi alte sporuri, în sectorul de Radiologie, unde riscul de îmbolnăvire, şi ca urmare a expunerii repetate la radiaţii, este destul de mare. Ca, de altfel, în toată Medicina. „Faptul că Guvernul a hotărât să micşoreze aceste sporuri, fără să facă un studiu real de expunere şi un studiu de impact al acestor scăderi asupra venitului salariaţilor din Sănătate, este un lucru foarte rău. În Sănătate, persoanele cele mai afectate de aplicarea legii sunt infirmierele şi îngrijitoarele de curăţenie. Ele nu au beneficiat de mărirea salariului, în schimb, au „beneficiat” de scăderea sporului. O persoană care a avut, până în martie, spor 100% şi acum ia spor de 50-55% la un salariu şi aşa mic, vă daţi seama ce venit va avea!”, a continuat dr.Dumitrescu.
În opinia acesteia, sunt îngrijorătoare afirmaţiile ministrului Sorina Pintea, potrivit cărora salariile mici ale infirmierelor şi îngrijitoarelor de curăţenie se pot completa prin bonusuri acordate de spitale. „Ştim, de atâta timp, că bugetele spitalelor, în urma contractelor cu Casa, sunt foarte mici. Pentru că alte venituri suplimentare, care să meargă la plata salariilor, nu există. Rar mai faci nişte radiografii, analize sau consultaţii cu plată. De regulă, oamenii sunt asiguraţi şi trebuie să le asiguri actul medical fără coplată sau compensat. Atunci, de unde să ia veniturile suplimentare? Asta pe de o parte. Pe de altă parte, n-am auzit să se fi abrogat hotărârea prin care nu se dau stimulente în Sănătate, nu se plătesc orele suplimentare. În schimb, ministrul vorbeşte despre stimulente în Sănătate. Este imposibil de dat. Nu ştiu care spital şi-ar permite şi sub ce formă, legal.”
La Câmpulung, deocamdată, nu se ştie ce bugete vor avea, după semnarea contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate, operaţiune derulată în aceste zile, cele două instituţii de sănătate publică. „Cele două spitale funcţionează absolut independent unul de celălalt şi vor avea contracte separate.”, a mai spus consilierul local PNL.
„La medici, într-adevăr, salariile au crescut şi au crescut simţitor”
La polul opus, la angajaţii din Sănătate care n-au avut sporuri, creşterea salariului este de aproximativ trei ori. Salariului unui medic va ajunge la 15.000-16.000 de lei, fără gărzi. „Eu nu vorbesc despre creşterile salariale ale medicilor, căci la medici, într-adevăr, au crescut şi au crescut simţitor. Problema este la ceilalţi salariaţi. Adevărata problemă în Sănătate nu erau salariile medicilor şi asistenţilor, pentru că, după aplicarea regulamentului de gărzi, din 2016, se ameliorase un pic plata salariilor în Sănătate. Problema este că spitalele vor rămâne fără bani, că spitalele nu vor menţine personalul medico-sanitar în România, dacă nu vor avea şi dotări, dacă nu vor avea medicamente, dacă nu vor trata bolnavii corespunzător. Nu-l încântă deloc pe bolnav, mai ales acum, că medicul are nu ştiu cât salariu, iar el trebuie să-şi cumpere medicamente. Pe niciunul nu ne-ar încânta această idee. Nu-l încântă nici că are lenjeria veche de patru ani, iar medicul are halat nou, pentru că şi l-a cumpărat singur, căci nu i-l dă spitalul. Pe el îl încântă ideea de a fi tratat corespunzător, de a avea medicamente şi aparatură. Şi, din păcate, spitalele stau foarte prost la acest capitol. Foarte, foarte prost. Aceste îmbunătăţiri ale serviciilor medicale nu se fac decât cu bani. Bugetele spitalelor nu vor fi atât de mari, încât să asigure şi creşterile salariale, şi îmbunătăţirea dotării şi a tratamentului pacienţilor. Este un haos, momentan, în Sănătate şi guvernanţii nu găsesc soluţia.”, a continuat alocuţiunea reprezentantei instituţiei de sănătate publică.
„Cei care cer, medici, asistenţi, infirmieri, pentru a efectua un act medical, sunt de condamnat”
Subiectul ar trebui să ne intereseze pe fiecare dintre noi, pentru că: „Fiecare dintre noi poate ajunge, la un moment dat, la medic, la spital sau la un cabinet ambulatoriu. Tensiunile sociale sunt foarte mari. Pe de o parte, populaţia a fost informată că au crescut salariile enorm, de pe altă parte, unele dintre persoanele care vorbesc în mass-media arată cu degetul şi spun să vedem dacă mai întind mâna după plic. Ceva foarte urât. Să fie foarte clar pentru toată lumea. Cei care cer, medici, asistenţi, infirmieri, oricine care cere ceva pentru a efectua un act medical, sunt de condamnat. De condamnat sunt şi cei care dau şi nu spun, doar vorbesc pe la colţuri. Este o ruşine să fie împroşcaţi cu noroi oameni care n-au nicio vină. Pe de altă parte, toţi pacienţii care au avut de-a face cu aşa ceva ar trebui să meargă şi să spună nominal. Pentru că nu există pădure fără uscături, dar tăiem copacii uscaţi, nu toată pădurea.”, a fost îndemnul medicului Anca Dumitrescu.