Apelul lansat de Marian Neagoe, liderul etniei care se întinde pe teritoriul Muscelului, către săracii Câmpulungului lasă să se înţeleagă că este nevoie pe mai departe de „materie primă” pentru primul proiect cu fonduri europene al lui Liviu Ţâroiu, ca primar, „Schimbă-ţi viitorul!” Programul în valoare de peste 4 milioane de euro îi priveşte nu numai pe romi, ci şi pe restul câmpulungenilor aflaţi în dificultate materială. Şi chiar ar fi de dorit ca şi aceştia să reacţioneze la mâna întinsă prin această iniţiativă finanţată de Uniunea Europeană, în privinţa utilităţii căreia nu ne pronunţăm deocamdată. Mai mult ca sigur, sărăcia nu va dispărea la Câmpulung şi nici nu-i va lovi subit dragul de muncă pe cei învăţaţi să trăiască din ce-o da Domnul. Dar dacă sunt cetăţeni conştienţi că altă şansă n-au decât să se califice într-o meserie dintre cele căutate în prezent pe piaţa muncii din municipiu şi Muscel, sunt ajutaţi prin acest program să înceapă de undeva. Şi nu numai şomerii sunt vizaţi prin „Schimbă-ţi viitorul!”, ci şi câmpulungenii cu aspiraţii ceva mai înalte, care visează să fie proprii lor stăpâni, având afacerea lor. De asemenea, şcolarii din familii modeste, cum sunt cei arondaţi Şcolii nr.2, actuală „C.D. Aricescu”, beneficiază de sprijin ca să nu abandoneze cursurile. Ceva beneficii există şi pentru câmpulungenii cu probleme de sănătate, provenind din teritoriul considerat defavorizat delimitat de: graniţa de Nord a municipiului Câmpulung cu comuna Lereşti, strada Traian; la Est – străzile Emil Gârleanu, Dumitru Lazea şi Locotenent Oncica, Râul Târgului, până la limita cu comuna Lereşti; la Sud – strada Doctor Nicolae Fălcoianu; la Vest – Bulevardul I.C. Brătianu, străzile Colonel Stănescu, Negru Vodă, Traian, până la limita cu comuna Lereşti. „Sunt blocuri din zona Vişoi, 6, 7, 8, 9, 10, 12, şi, în principal, blocurile de la fosta Uzină ARO, unde sunt foarte mulţi vizaţi ca persoane sărace şi marginalizate.”, spunea Liviu Ţâroiu la conferinţa de lansare a proiectului, desfăşurată toamna trecută. Ca să-i strângă pe cei 565 de cetăţeni cu probleme sociale, care vor forma grupul ţintă, Marian Neagoe li s-a adresat şi romilor, şi românilor, ca să nu mai stea pe gânduri şi să se înscrie în program.
Patronii care suferă din lipsa muncitorilor l-au asigurat pe Ţâroiu că-i angajează cursanţii din „Schimbă-ţi viitorul!”
Cu precizarea că mesajul său îi priveşte mai cu seamă pe câmpulungenii de la Rotunda şi din blocurile ARO, defavorizaţii acceptaţi de Ministerul Dezvoltării, preşedintele Partidei Romilor din Muscel şi-a început alocuţiunea cu o nemulţumire, pe care i-o împărtăşesc şi primarul Liviu Ţâroiu şi restul echipei cooptate în proiect: „În vremea în care se declarau zonele defavorizate, din mândrie, din orgoliu, n-au spus că, de fapt, tot Câmpulungul şi împrejurimile constituie o zonă defavorizată. S-a făcut o mare prostie, pentru că puteam să avem o arie mai largă de selecţie a cetăţenilor. Din păcate, trebuie să ne restrângem” la străzile enumerate la început. În primul rând, „Schimbă-ţi viitorul!” cuprinde cursuri de calificare, le-a explicat Neagoe pe înţelesul nevoiaşilor, care, de cele mai multe ori, sunt oameni simpli, lipsiţi de educaţie şi ştiinţă de carte. „O să zică lumea: iar cursuri de calificare? Da. De ce este nevoie de ele? Fiindcă piaţa muncii trebuie readaptată. Cerinţele pieţei muncii sunt altele decât acum 15-20 de ani, când lucram la Uzina ARO. Fiecare cursant va primi, în fiecare zi, o masă caldă şi o subvenţie, ca un sprijin generat de gândirea că, în acea zi, omul muncea pe undeva, ca zilier. La sfârşitul cursului de trei luni, vor primi o subvenţie de 18 milioane de lei vechi, iar cei care vor absolvi un curs de şase luni, 36 milioane de lei vechi. Cu ce venim nou? 80% dintre cei care vor absolvi cursurile vor fi angajaţi. Deja domnul primar Liviu Ţâroiu a contactat toţi patronii din zona Câmpulungului, iar aceştia şi-au arătat deschiderea de a angaja muncitori din rândurile cursanţilor acestui proiect.”, a prezentat Marian Neagoe cel mai mare beneficiu al proiectului: rărirea şomerilor de carieră.
Tinerilor până în 40 de ani li se oferă posibilitatea să urmeze un curs de antreprenoriat. 120 de persoane vor învăţa cum să-şi deschidă o afacere. „Vor primi consiliere şi după ce-şi deschid o afacere şi vor primi susţinerea Primăriei Câmpulung, prin acest program, constând în 25.000 de euro, bani nerambursabili.”, a căutat Neagoe să-i încânte pe tineri ca să acceseze aceşti bani. „Mă adresez dumneavoastră, să vă luaţi inima în dinţi şi să spuneţi: „Nu mă mai duc în Spania ori Italia, ca să mă slugărească ăia! Nu mă mai duc să dorm prin şanţuri, prin ferme şi pe la margine de oraş!” Aici poţi fi propriul tău stăpân. Nu te mai poţi plânge că eşti exploatat şi că de ce are acela Mercedes şi tu n-ai! Uniţi-vă trei-patru din familie şi porniţi o mică afacere! Câmpulungul are nevoie de aceste mici firme, adaptate realităţilor sale şi împrejurimilor sale. Puteţi câştiga bani acasă, fără să vă mai înjosiţi în străinătate. Abandonaţi copiii care, la rândul lor, abandonează şcoala, apar divorţurile şi aşa am ajuns la o societate dezbinată.”, a fost mesajul lui Neagoe, în ideea de a-i mobiliza pe oameni să ceară ajutor.
Iniţial, perioada de formare a grupului ţintă avea ca termen final luna februarie a anului 2018. Dar cum până în aprilie se înscriseseră doar 250, interesaţi de cursuri, termenul s-a prelungit pe toată durata proiectului. „Locuri sunt destule. Ne trebuie deschidere, iniţiativă şi străduinţă de a face ceva. Să nu mai staţi la pomana statului! Copiii celor care urmează cursurile vor fi incluşi într-un program „Şcoală după şcoală”, derulat la fosta Şcoală nr.5. După orele pe care le fac la diferite şcoli din oraş, vor fi transportaţi cu un autocar la Şcoala 5, unde-şi vor face temele cu profesori şi învăţători şi vor primi o masă caldă. Pentru cei bătrâni, bolnavi ori cu dizabilităţi vor fi deschise două cabinete medicale. Cursanţii îşi vor face gratuit, o dată pe an, analizele medicale. Este o oportunitate, haideţi să ţinem strâns de ea! Îmi doresc ca tinerii noştri să nu mai emigreze şi să fie sclavii unor oameni care n-au nici pe departe bunul simţ şi educaţia noastră.”, a conchis Marian Neagoe.