Chiar cu veniturile considerabil diminuate, acesta a încropit o listă de investiţii decentă, pe care este convins că o va şi realiza
2018 este un an dificil pentru marea majoritate a localităţilor – spunea primarul Nicolae Tarbă – întrucât legea finanţărilor a fost modificată. „Şi când spun lucrul acesta, mă refer mai cu seamă la unităţile teritorial-administrative care nu au resurse proprii şi aşteaptă de la bugetul consolidat al statului, de la Ministerul de Finanţe – Direcţia de Finanţe zonală, să primească sumele. De ce spun acest lucru? Există un articol de lege, prin care din excedentul anilor precedenţi se diminuează cu 50% veniturile pe acest an. Noi am avut un excedent de aproximativ 900.000 de lei pe anul 2016 – căci 2017 nu era finalizat, se încheie în martie – şi ni s-a diminuat cu o sumă de aproximativ 600.000 de lei. Ceea ce înseamnă enorm de mult.”, ne descria primarul Nicolae Tarbă situaţia financiară cu care porneşte la drum în 2018. De altfel, într-un cadru oficial, acesta a susţinut că nu se poate produce o asemenea nedreptate, deşi „măgărie” descrie mai bine starea de iritare a tuturor primarilor, parcă „sancţionaţi” pentru chibzuinţa de a strânge economii. „În momentul de faţă, toţi banii pe care unitatea teritorial-administrativă Bughea de Sus îi are pentru funcţionare sunt 1,7 – 1,8 milioane de lei. Din surse proprii sunt circa 400.000 de lei, iar diferenţa, din cele trei-patru componente care sunt date de Administraţia Fiscală. Noi ar fi trebuit să folosim şi din excedentul respectiv pentru funcţionare, dar nu avem cadrul legal. Funcţionare înseamnă atât salariile, cât şi cheltuielile pentru funcţionare.”, ne-a informat şeful Executivului de la Bughea de Sus cum stă cu banii în acest an. Adică deloc bine. În afara veniturilor care sunt foarte mici, la limita unei funcţionări normale a aparatului administrativ, există un excedent cumulat în jurul valorii de 1,7 milioane de lei. În banii vechi, 17 miliarde de lei, pe care conducerea Primăriei caută să-i gestioneze cât de bine poate, direcţionându-i către investiţiile de care bughenii au nevoie.
Fostul grajd comunal se transformă în sediu al pompierilor voluntari
Printre dezideratele pe 2018 ale lui Nicolae Tarbă se află finalizarea construcţiei aflate peste drum de Postul de Poliţie, care va servi drept sediul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii. Fostul grajd comunal trece printr-o lucrare de amenajare de amploare, începută anul trecut şi executată parţial. „Mai avem aproximativ 80.000 de lei de dat, pentru a se finaliza.”, ne-a prezentat acesta obiectivul care deschide lista de investiţii a acestui an.
Şcoala centrală aspiră la o finanţare europeană de peste 20 de miliarde
Tot la capitolul Autorităţi Executive se încadrează efectuarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) pentru investiţia privitoare la şcoala din centru, pe care administraţia publică doreşte s-o modernizeze cu fonduri europene. „Suntem în discuţii inclusiv cu un consultant pe această temă, pentru a găsi cele mai bune condiţii pentru Primărie. Adică să venim cu o cofinanţare cât mai mică.”, ne mai spunea primarul Tarbă. Valoarea investiţiei de la şcoală este estimată la 2- 2,4 milioane de lei, sumă incluzând TVA, pentru reabilitare şi modernizare, dotare cu tot ce înseamnă mobilier, dotarea unui Laborator de Informatică cu 30 de calculatoare de ultimă generaţie, cu softurile necesare, realizarea aleilor, a împrejmuirii şi a elementelor ornamentale din curtea unităţii de învăţământ. Pentru punerea în practică a proiectului, şeful administraţiei locale îşi pune nădejdea în accesarea unei finanţări prin Programul Operaţional Regional, Axa 10, prin care se alocă fonduri nerambursabile pentru reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ.
Ca un bun negociator ce este, primarul Tarbă a convenit cu firma de consultanţă să-i achite serviciile în două tranşe. „Am încheiat contractul de consultanţă. 30% după finalizarea documentaţiei şi depunerea cererii de finanţare la Ministerul Dezvoltării şi partea cea mai importantă, în momentul succesului. Dacă nu vom avea succes, n-o să-i dăm partea a doua.”, a continuat acesta.
Canalizarea, piesa de greutate a următorilor doi ani
Altă ţintă importantă a acestui an o reprezintă reţeaua de canalizare. „Din cauza unor probleme atât interne, cât şi externe, a cam întârziat. Şi procedurile de achiziţie sunt destul de greoaie. În luna septembrie, am introdus achiziţia în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice şi, spre sfârşitul lui noiembrie, s-a finalizat. De atunci, am luat spre analiză toate firmele. Suntem încă în elucidarea unor neconformităţi cu privire la dotarea tehnică a potenţialilor executanţi şi sperăm că, într-o perioadă de 30 de zile, vom elucida problema şi vom ajunge la achiziţia părţii economice, unde avem criteriul celui mai mic preţ. Acolo n-ar trebui să avem prea multe probleme.”
Lucrarea de anvergură, şi din punct de vedere al costurilor, dar şi ca desfăşurare în teren, a stârnit interesul a zece constructori, ale căror oferte au fost studiate de comisia Primăriei. „În plus, am o firmă de specialitate, pentru că trebuie să fii în domeniu. Noi nu avem decât o persoană, care, în afară de achiziţii, se ocupă şi de urbanism. Nu cum au alte unităţi administrative un compartiment destul de important.”, este o altă carenţă generată, de data aceasta, de personal.
Ca valoare, realizarea reţelei de canalizare va costa în jur de 24 de milioane de lei (240 de miliarde de lei vechi) şi va presupune execuţia unei staţii de epurare proprii şi introducerea conductei pe o lungime de 27-28 de kilometri, în toată localitatea, cu mici excepţii. „Este posibil să fi omis ceva, dar, şi dacă am omis, există un capitol de neprevăzute, prin care putem, cu dirigintele de şantier şi cu modificări ale proiectantului, să rezolvăm problema. Aceasta este cea mai mare investiţie pe care o putem face începând din acest an. Sperăm s-o încheiem la sfârşitul anului viitor, maxim 2020.”
Pentru reţeaua de canalizare era rezervată o bună parte din excedent, întrucât Primăria este obligată să contribuie cu o cofinanţare importantă la punerea în practică a investiţiei finanţate de Ministerul Dezvoltării. În prima fază, era vorba de 3 milioane de lei (30 de miliarde de lei vechi). După refacerea proiectului, a ajuns la 20 şi ceva de miliarde, sumă care va fi clarificată după câştigarea contractului de lucrări. Valoarea contractului de execuţie va influenţa contribuţia Primăriei în cadrul proiectului finanţat prin PNDL, în sensul că o va diminua. Dar sub 1,5 milioane de lei nu va coborî. Aşadar, primarul Nicolae Tarbă trebuie să aibă partea lui de minim 15 miliarde de lei vechi păstrată pentru acest obiectiv urgent.
În loc de fonduri pentru un pod în satul de rudari, „cei de la Consiliul Judeţean nu ne-au dat decât minciuni”
Acesta este convins că nu vor exista impedimente în derularea altei lucrări aflate pe agenda lui 2018: un pod în comunitatea de rudari, care va înlocui podeţul din lemn. „Pe timp de iarnă putem să avem tot felul de probleme, dacă, Doamne, fereşte!, se iveşte o situaţie neprevăzută, un incendiu, maşina de pompieri nu poate să ajungă, fiindcă nu poate să treacă prin vadul îngheţat. Ne-am propus să realizăm un pod. Am fost minţiţi, acum un an, de cei de la Consiliul Judeţean că vom primi fonduri, dar nu ne-au dat decât minciuni. Promisiuni. Ne-am propus ca din excedentul pe care l-am avut şi mai cu seamă că ne e teamă că, anul viitor, cine ştie ce legislaţie mai apare, să consumăm banii pe lucruri strict necesare.” Podul va consuma din rezervele Primăriei, conform estimării, 650.000 de lei. „Este o altă investiţie pe care ne-am propus-o şi, cu siguranţă, o executăm.”
Documentaţie pentru reţeaua de gaz
Încheiem relatarea de astăzi despre Bughea de Sus cu o dorinţă a primarului, bazată pe solicitările transmise de cetăţeni, căreia îi va da contur în următorii ani: reţeaua de alimentare cu gaz. Astfel, lista de obiective continuă cu serviciul de întocmire a studiului de fezabilitate pentru alimentarea cu gaz. „Şi aici am stabilit prin contract ca să nu dăm decât după ce se primeşte avizul de la ANRE, pentru că tot ei, ca specialişti, trebuie să aibă interfaţa respectivă. În cazul în care vom rezolva problema, 107.000 lei este valoarea totală a investiţiei, cu avizele aferente.”, a continuat prezentarea calendarului de obiective susţinute din bugetul anului 2018.
Acesta mai conţine şi finalizarea Planul Urbanistic General, operaţiune ale cărei costuri se ridică la 120.000 de lei (1,2 miliarde de lei vechi). „Sunt bani care trebuie să vină de la Ministerul Dezvoltării. Noi o să ne ocupăm de cei 20.000 de lei, pentru avizele care trebuie obţinute.”, ne mai spunea primarul Nicolae Tarbă. Şi tot cu titlu de investiţie, la şedinţa Consiliului Local de joi după amiază, aleşii au aprobat achiziţionarea serviciilor de întocmire a studiului de fezabilitate pentru modernizarea unor drumuri comunale şi de interes local. Este vorba despre câteva artere, cu o lungime de 7-8 kilometri, care, imediat cum va fi introdusă reţeaua de canalizare, să fie puse la punct, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării sau al Fondurilor Europene. „Acestea sunt investiţiile pe care ni le-am propus în acest an şi consider eu că pe toate le vom realiza.”, a conchis şeful Executivului de la Bughea de Sus.