Premoniţia opozanţilor lui Liviu Ţâroiu, referitoare la prezenţa Câmpulungului, într-un viitor nu foarte îndepărtat, la întrunirile Asociaţiei Comunelor din România, s-ar putea să-i jignească pe edilii din mediul rural, care chiar au lucrat serios la ceea ce-şi doreşte şi municipiul: dezvoltare. Dezvoltare care nu stă în taxele şi impozitele plătite de cetăţeni la Primărie, ci în banii atraşi de la forurile care finanţează investiţiile în teritoriu. Rucărul, de pildă, şi-a propus, în 2018, investiţii la peste jumătate din valoarea pe care are de gând s-o cheltuiască municipiul în acelaşi scop. Ca o paralelă între municipiul condus de Liviu Ţâroiu şi comuna lui Ionel Dulamă, lista de investiţii a Primăriei Câmpulung presupune cheltuieli în valoare de 23.485.870 lei, conform hotărârii Consiliului Local. Aleşii rucăreni şi-au planificat investiţii de 12.830.770 lei. Mai bine de jumătate din suma propusă a fi consumată la Câmpulung pentru dezvoltare. Şi acesta nu este tot motivul de enervare. Din 23.485.870 lei, disponibilul pentru lucrări şi dotări al lui Liviu Ţâroiu, doar 823.000 lei reprezintă subvenţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale, restul, 22.662.870 lei, sunt economiile acumulate la bugetul local. La Rucăr, 9.370.770 lei reprezintă fonduri atrase de la AFIR şi Ministerul Dezvoltării. În timp ce municipiul se făleşte cu un amărât de 3,5%, cât reprezintă banii aduşi la Câmpulung pentru investiţiile lui 2018, în schimb, Rucărul a reuşit performanţa de a-şi acoperi 73% din lista de lucrări a acestui an cu fonduri nerambursabile. De aceea spunem că nu merităm să ne aflăm în rândul comunelor, în schimb, am merita, după trei decenii de aşteptare a unui edil destoinic, să i se facă milă unuia dintre primarii musceleni să se mute la Câmpulung şi să candideze la Primărie.
Pe partea de venituri, Dulamă se bazează pe cele 6,2 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării
Administraţia publică locală a comunei Rucăr şi-a propus să obţină în 2018 venituri totale de 14.403.000 lei, în timp ce cheltuielile acestui an au fost estimate la 19.385.580 lei. Referindu-ne la încasările Primăriei în acest an, contribuie la constituirea totalului menţionat următoarele surse. De la persoanele fizice şi juridice va fi colectat, după estimările bazate pe realizarea anului trecut, un total al impozitului pe clădiri în sumă de 765.900 lei. Pentru mijloacele de transport deţinute, rucărenii vor lăsa la casieria Primăriei 355.000 lei, în timp ce pentru terenuri vor achita un impozit de 146.900 lei. Colectarea pe seama extravilanului a fost prognozată la 229.000 lei. În afara impozitelor clasice, la bugetul comunei ajung şi alte feluri de taxe şi impozite de la populaţie, precum şi taxa de timbru, veniturile din acestea fiind calculate la 77.000 lei. De asemenea, suma estimată că va fi încasată din transferul proprietăţilor imobiliare se cifrează la 22.000 lei.
Alte surse de venit la Primărie sunt: cote defalcate din impozitul pe venit: 842.000 lei; sume alocate din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare: 629.000 lei; sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: 892.000 lei; sume defalcate din TVA pentru finanţarea Învăţământului: 2.131.210 lei. Intră în banii pentru domeniul şcolar, printre altele, finanţarea cheltuielilor prevăzute de Legea 1/2011 a educaţiei naţionale, care se ridică la 356.000 lei. Tot la Învăţământ intră: finanţarea asistenţilor persoanelor cu handicap şi indemnizaţii, în sumă de 1.668.000 lei; finanţarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei, pentru care a fost stabilit un necesar de 23.200 lei; stimulente educaţionale, tichete, în valoare de 22.500 lei; copii cu cerinţe educaţionale speciale, pentru care este nevoie de 61.510 lei.
Tot la capitolul venituri se încadrează şi subvenţiile pentru plata ajutorului de încălzire, aşteptate într-un cuantum de 69.800 lei. Amenzile şi penalităţile vor contribui la rotunjirea încasărilor cu 166.000 lei. Cea mai mare pondere în totalul veniturilor pe care se bazează primarul Ionel Dulamă sunt banii alocaţi prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Mai exact, 6.222.000 lei, o sumă care ar face să roşească de ruşine până şi municipiul nostru, care nu prea are cu ce să se laude. Ca o paranteză, singura investiţie aflată în stadiul de derulare cu sprijin de la Ministerul Dezvoltării, prin PNDL 1, este extinderea reţelei de canalizare pe străzile Carpaţi, Ion Ţicăloiu şi Zăvoiului, lucrare plasată ca valoare sub 2 milioane de lei, după atribuirea contractului firmei lui Ion Cornea. Iar în privinţa PNDL 2, care va sprijini derularea a patru proiecte la Câmpulung – podul pe Şoseaua Naţională, Industrialul de jos, Linia Apei a Staţiei de Epurare şi conducta de aducţiune a apei brute -, însuşi ministrul Finanţelor Publice spunea că, în acest an, primarii nu vor vedea niciun leu, doar se semnează contractele.
Revenind la Rucăr, Primăria îşi va completa bugetul şi din: venituri din prestări de servicii – 186.000 lei; taxe extrajudiciare de timbru şi alte venituri – 19.000 lei; taxe de eliberare de licenţe şi autorizaţii de funcţionare – 16.000 lei; venituri din proprietate, concesiuni, închirieri – 368.000 lei; sume alocate de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale pentru susţinerea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală – 421.000 lei; sume primite în contul plăţilor efectuate în anul curent – 845.190 lei.
Cele mai consistente cheltuieli se fac cu fonduri atrase
În ceea ce priveşte cheltuielile, după cum precizam la început, estimarea pe 2018 este de 19.385.580 lei. Iată căror tipuri de cheltuieli le sunt destinaţi aceşti bani: =pentru Autoritatea executivă – 1.864.300 lei; =pentru Învăţământ – 798.010 lei; =pentru Bibliotecă, servicii culturale şi sport – 290.000 lei; =pentru Asistenţa socială şi asistenţii persoanelor cu handicap – 2.077.000 lei; =pentru Servicii şi dezvoltare publică, alimentare cu apă – 832.500 lei; =Protecţia mediului – colectarea şi transportul gunoiului menajer, canalizare – 6.702.000 lei; =pentru alte acţiuni SVSU – 333.000 lei; =pentru transporturi şi drumuri comunale, Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale – 6.488.770 lei.
Rucărul va investi în dezvoltare mai bine de jumătatea sumei pe care şi-a propus s-o consume Câmpulungul în acelaşi scop
Pe secţiuni ale bugetului local, funcţionare şi dezvoltare, situaţia prezentată redacţiei noastre arată astfel. Veniturile rezultate din funcţionarea administraţiei publice locale au fost estimate la valoarea de 6.554.810 lei şi tot atât se va cheltui pentru funcţionarea Primăriei şi instituţiilor subordonate, asta însemnând salarii, plata utilităţilor şi restul cheltuielilor de întreţinere. Dar ceva va intra şi în partea de dezvoltare a comunei.
În privinţa dezvoltării, adică investiţiile care ridică gradul de civilizaţie al localităţii, veniturile secţiunii de dezvoltare se ridică la 7.848.190 lei. Din ce provin aceşti bani? 360.000 lei sunt luaţi de la secţiunea de funcţionare, după cum precizam mai înainte. Cel mai important aport în domeniul investiţiilor îl are PNDL, programul gestionat de Ministerul Dezvoltării, de la care se aşteaptă o alocare de 6.222.000 lei, urmat de cel al AFIR, cu un total de 1.266.190 lei. Tot pentru dezvoltare vor fi consumaţi 3.100.000 lei din excedentul bugetului local al anului 2017 şi prefinanţarea AFIR, de 1.882.580 lei.
Ne vom referi în continuare la cei 12.830.770 lei, cheltuielile planificate pentru dezvoltarea comunei în 2018. O sumă considerabilă pentru o localitate rurală, care a fost repartizată următoarelor domenii de activitate, repetăm, pentru investiţii:
*Învăţământul primeşte 140.000 lei pentru trei lucrări: 30.000 lei sunt destinaţi refacerii gardului la Grădiniţa „Nae A. Ghica”, în incinta Şcolii Generale nr.1 Rucăr; 40.000 lei au fost rezervaţi construirii unui teren de sport multifuncţional, pe suprafaţă sintetică, în incinta Şcolii nr.1 „Nae A. Ghica”; 70.000 lei pentru lucrări de canalizare şi asfaltare a curţii Liceului Tehnologic din comună.
*Cultura va fi susţinută în acest an cu 50.000 lei, bani cu care va fi plătit un studiu de fezabilitate vizând Căminul Cultural Rucăr.
*Locuinţe, Servicii şi Dezvoltare Publică, capitol care beneficiază de o prevedere de 50.000 lei, pentru sistemul de supraveghere video.
*Protecţia mediului reprezintă piesa de rezistenţă, cu 6.342.000 lei, pentru reţeaua nouă de canalizare şi staţie de epurare la Rucăr.
*Transporturi: din nou avem o cifră dătătoare de palpitaţii, 6.248.770 lei, o parte din ei, tot bani atraşi, precum precedenţii, pentru modernizarea drumurilor comunale de interes local din comuna Rucăr. Pentru această investiţie se folosesc excedentul bugetului local (1.882.580 lei, prefinanţarea AFIR) şi fondurile AFIR care vor veni în 2018 (1.266.190 lei). Cei 3.100.000 lei, provenind tot din excedentul bugetului anului 2017, servesc susţinerii altor lucrări de îmbunătăţire a condiţiei unor drumuri din Rucăr.
Recapitulăm: Rucărul, cu un excedent de numai 3,1 milioane de lei, depăşeşte, graţie fondurilor atrase, jumătate din lista de investiţii a Câmpulungului, beneficiar al unui excedent de 22,7 milioane de lei. Ne referim doar la banii angajaţi în lucrări, căci excedentul anilor precedenţi se ridică la 27,8 milioane de lei.