Subordonaţii primarului Liviu Ţâroiu, a căror neputinţă de a concepe reguli adaptate realităţii câmpulungene conduce la plagiat după plagiat al regulamentelor altora, au omis din ansamblul proaspetelor norme de convieţuire socială obstacole întâlnite frecvent pe străzile câmpulungene. Am înţeles că nu sunt în stare să creeze măsuri de sancţionare inspirate din deficienţe de care te loveşti doar ieşind din casă şi, de aceea, copiază munca altora. Dar dacă în oraşele ale căror contravenţii şi amenzi şi le-au însuşit nu găseşti fire desprinse de pe stâlpi şi împrăştiate pe trotuare şi pe străzi, se putea insera în regulament un alineat care să pedepsească firmele cărora le aparţin colacii cocoţaţi pe stâlpi. Ziua, observi pericolul de pe trotuar, dar, noaptea, cei străini de zonele cu capcane deşirate din rotocoalele aninate la înălţime au şanse maxime să se împiedice şi să rănească în cădere. Nimicuri, pot invoca autorii normelor de „gospodărire comunală”, dar, per ansamblu, astfel de „nimicuri”, care n-au de ce să se producă dacă cetăţenii şi firmele manifestă responsabilitate şi simţ civic, conduc la creşterea gradului de civilizaţie în comunitatea noastră.
Nicio vorbă despre firmele cu reţele aeriene. Sunt sancţionate numai cele posesoare de reţele subterane
O stradă cu circulaţie pietonală – nu mai vorbim despre cea auto – este Traian, folosită intens de lucrătorii firmelor de cablaje, în special, şi nu numai. Mai sunt studenţii care merg pe jos la „Spiru Haret”, când vremea este bună, abonaţii şi angajaţii Edilului, clienţii supermarketurilor din zonă, copiii care învaţă la „Sfântul Iacob”, plus localnicii din această parte a municipiului. În ciuda poziţiei acestei importante artere, aflate în continuarea principalei Negru Vodă, nimeni din rândul autorităţilor n-a sesizat cum se bălăngănesc câteva cabluri rupte în bătaia vântului, de câteva săptămâni bune. Şi chiar să le fi văzut, cum să deranjeze compania căreia îi aparţin firele atârnate, parţial sau total, pe spaţiul destinat pietonilor?! Însă unele au ajuns până pe carosabil, dar nu interesează pe nimeni. Firma nu face verificări la răstimpuri şi nici responsabilii locali de bunul mers al treburilor urbei nu-i trag de mânecă pe cei care urâţesc localitatea cu hăţişurile aeriene de căblăraie.
Probabil că, dacă s-ar fi produs mutarea Serviciului Poliţie Locală din Primărie la fosta Şcoală 5, cum au sunat, anul trecut, planurile primarului Ţâroiu, le-ar fi văzut şi agenţii în atribuţiile cărora intră notificarea şi amendarea acestor disfuncţionalităţi. Din păcate, „Normele de îmbunătăţire a activităţilor edilitar-gospodăreşti, păstrarea liniştii, comerţ, transport, conservarea şi protecţia mediului” nu prevăd sancţiuni pentru situaţii cum sunt cele despre care relatăm. Recentul regulament votat de Consiliul Local, pe 28 februarie 2018, care n-ar fi regulament, zic consilierii, ci ansamblu de norme – de parcă îl interesează pe cetăţean ce este, atâta timp cât Poliţia Locală îşi face treaba cu el – se referă numai la „persoanele juridice care au în administrare reţelele tehnico-edilitare subterane.” Conform normelor, acestea „sunt obligate să asigure repararea părţii carosabile şi a trotuarelor afectate, precum şi a spaţiilor verzi degradate ca urmare a intervenţiilor la gospodăria subterană. Lucrările se vor executa în termenele aprobate. Încălcarea prevederilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.”
Citim mai departe regulamentul, ca să aflăm ce riscă societăţile cărora le aparţin colacii inestetici care cocoşează stâlpii de electricitate. Capitolul „Norme privind întreţinerea şi asigurarea viabilităţii drumurilor publice, a transportului de persoane şi mărfuri” se referă tot la firmele posesoare de reţele îngropate. Mai precis, „societăţile comerciale care deţin sau au în administrare reţelele tehnico-edilitare subterane vor fixa şi vor menţine la cota nivelului stratului de uzură piesele vizibile precum: capacele căminelor de vizitare, trape, răsuflătorile de gaze şi altele asemenea, conform documentaţiilor care au stat la baza eliberării autorizaţiilor de construire. Încălcarea prevederilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele juridice.”
Iar la alt articol, în continuare, sunt „incriminate” tot companiile cu conductele băgate în pământ, deşi multe inconveniente produc şi „suratele” cu firele întinse pe stâlpi. Amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.000 lei ar trebui să ia, conform scriiturii de inspiraţie ploieşteană – sursa textului copiat de angajaţii Primăriei Câmpulung -, „societăţile comerciale care au în administrare reţelele tehnico-edilitare subterane, care sunt obligate să execute în cel mai scurt timp de la constatarea avariei, în funcţie de necesitate şi gravitate, următoarele lucrări: remedierea avariilor la conductele de apă potabilă, canalizare menajeră şi pluvială, energie electrică, gaze şi telefonie; decolmatarea canalelor menajere sau pluviale, cât şi a rigolelor, pentru a se evita deversarea pe drumurile publice; refacerea imediată a părţii carosabile, aleilor pietonale sau spaţiilor verzi afectate ca urmare a intervenţiilor în gospodăria subterană.”
Liviu Ţâroiu: „În proiectul nostru de restaurare a centrului istoric este cuprinsă şi partea de cablaj”
În afara cablurilor distruse de rafalele nervoase, în care împiedicatul „pedestraşilor” nu are şanse de producere ca ale căderii drobului de sare de pe policioară, neplăcuţi ochiului sunt şi snopii care încarcă excesiv stâlpii de iluminat de la un capăt la altul al municipiului. Urât, urât, urât! Sulurile masive, încocleţate la înălţime, alterează aspectul clădirilor sitului istoric de clasa A, cum este catalogat centrul Câmpulungului, unde firmele chitite pe profit au fost lăsate să facă ce poftesc. S-au plecat edilii noştri recunoscători, cu fruntea lipită de pământ, în faţa afaceriştilor care au sufocat atmosfera târgului cu ciorchinii din plastic, la concurenţă cu cutiile metalice de care ai parte oriunde ţi-ai arunca privirea: pe faţade, la toate înălţimile, pe stâlpi, înfipte pe dedesubtul rotocoalelor voluminoase.
Primarul Liviu Ţâroiu ne asigură că vom apuca ziua în care cerul municipiului se va lumina prin dispariţia mănunchiurilor dezagreabile, care îmbâcsesc aspectul şi aşa încărcat al centrului sufocat de firme prea stridente, prea mari şi, totuşi, invizibile „mioapei” Poliţii Locale. „În proiectul nostru de restaurare a centrului istoric este cuprinsă şi partea de cablaj, care va fi subteran, nu aerian, cum este acum.”, spunea, pe la începutul anului, primarul Liviu Ţâroiu, care – zicem şi noi, nu dăm cu parul – ar cam fi trebuit să-i pună pe „investitori” să şi le îngroape până acum. Că doar n-o dispune lucrarea după ce schimbă pavajul şi repară străzile, proiect care începe pe tronsonul „Bărăţie” – „Dinicu Golescu” cum se îndreaptă vremea.