De la 1 ianuarie 2020, după cum v-am informat la sfârşitul anului, taxa de gunoi creşte de la 8 lei la 9,50 lei de persoană, pe lună. O creştere consistentă de la un an la altul, dacă ne gândim că precedenta majorare, de la 7,50 lei, în anii 2017 şi 2018, la 8 lei, în 2019, n-a cântărit foarte tare în totalul cheltuielilor unei familii. A cântărit gunoiul foarte greu în 2019, motivează autorităţile intenţiile de jecmănire a contribuabililor în favoarea operatorului, care câştigă din ce în ce mai bine de când Primăria a devenit încasatorul său. Raportările partenerului Financiar Urban despre colectarea lunară l-a determinat pe Liviu Ţâroiu să dispună două măsuri. Prima: supraveghetor din partea Primăriei al acţiunilor de cântărire a cantităţilor preluate din oraş şi aduse la staţia de transfer din Grui. A doua: monitorizarea video a tuturor ghenelor din Câmpulung, pentru a fi depistaţi cetăţenii care pun în tomberoane – şi pe lângă – resturile provenite din renovări de locuinţe, mobilier şi electrocasnice vechi. Dacă primarul se ţine de cuvânt, în luna ianuarie, se montează camerele video în toate punctele din care lucrătorii de la Financiar Urban golesc containerele. Dar de la a zice până la a face, după cum a demonstrat până acum conducătorul Câmpulungului, este cale lungă.
Primarul despre partenerul Financiar Urban: „Nu la cântărire mă păcăleşte. De unde colectează mă păcăleşte”
Îngreunarea suspectă a tomberoanelor de la un an la altul a constituit unul dintre motivele scumpirii taxei pe care o plătim la casieria Primăriei. Anul trecut, Financiar Urban a raportat o medie lunară de 688 de tone, în intervalul 1 ianuarie – 31 octombrie 2019. Conform facturilor şi/sau bonurilor de cântar, totalul de 6.879,67 tone colectat în cele zece luni analizate este repartizat astfel: ianuarie – 494,24 tone; februarie – 559,04 tone; martie – 676,77 tone; aprilie – 692,89 tone; mai – 768,66 tone; iunie – 743,89 tone; iulie – 823,85 tone; august – 782,06 tone; septembrie – 664,4 tone; octombrie – 673,87 tone. Media lunară reieşită din această statistică, de 688 de tone, a constituit estimarea lui 2020 în materie de deşeuri municipale colectate de Financiar Urban. Care, faţă de 2018, a cărat, nu glumă. Asta dacă este să dăm crezare cifrelor care au săltat galopant în 2019, faţă de 2018.
Anul trecut, când calculul taxei de gunoi a avut baza în cantităţile ridicate cu un an înainte, media lunară s-a oprit la 535 de tone, dar aleşii au urcat-o la 550 de tone, estimarea lui 2019. Însă, de la o estimare de 550 de tone, bazată pe cei ai strâns în 2018, la un realizat de 688 de tone… ceva nu miroase bine. Şi nu i-a mirosit bine nici primarului, după cum vrea să ne convingă cu următoarea declaraţie lansată la ultima şedinţă de Consiliu Local din 2019. „În momentul în care am sesizat că pierdem controlul asupra cantităţii de gunoi, am intensificat verificările şi am dat însoţitor pe maşina de gunoi. Am făcut supravegherea fiecărui vehicul, monitorizarea GPS a tuturor mijloacelor de colectare. Ne-a fost şi nouă teamă ca nu cumva să aducă din afară. Am găsit soluţii, că aduc şi din comune şi decontează pe noi. Dar, în acelaşi timp, avem suspiciunea că şi de la societăţile comerciale colectează mult mai mult gunoi, pe care îl decontează în sarcina persoanelor fizice. Aici trebuie să facem o corecţie. (…) De câteva luni, avem însoţitori şi om care să verifice pe rampă cântărirea electronică. Nu la cântărire mă păcăleşte. De unde colectează mă păcăleşte.”, susţine Liviu Ţâroiu, lăsând să se înţeleagă mai multe variante referitoare la îngreunarea ghenelor şi, pe cale de consecinţă, a tarifului.
Unu: Firmele pun în tomberoane şi plătesc persoanele fizice. Doi: Cetăţenii de la ţară pun în tomberoanele de la Câmpulung şi plătesc orăşenii. Trei: Firmele predau operatorului mai mult gunoi decât prevede contractul, gunoi raportat ca deşeu preluat de la persoane fizice. Patru: Operatorul raportează ca gunoi municipal şi ce preia de la ţară, unde primăriile au probleme cu achitarea acestui serviciu. Cinci: Îndesarea molozului în containere, practică existentă, cu siguranţă, şi înainte de 2019. Dar ca să înceteze în 2020, Liviu Ţâroiu anunţă că: „Avem camere de rezervă, în cursul lunii ianuarie vom monta camere pe toate zonele cu ghene de gunoi.”
Primarul către opoziţie: „De când am trecut pe tonaj cu Financiar Urban, aţi avut senzaţia că cine ştie ce învârtelile dracului se fac cu societatea”
Gunoiul generează şi alte cheltuieli, despre care primarul Ţâroiu susţine că nu se regăsesc în taxă. De pildă, munca ADP-ului care strânge pe lângă tomberoane. „Tarifele s-au stabilit în ADI Servsal, noi nu suntem în afara lor. De când am trecut pe tonaj cu Financiar Urban, aţi avut senzaţia că cine ştie ce învârtelile dracului se fac cu societatea.”, este replica politicianului Ţâroiu pentru opoziţie, care a speculat electoral creşterea curioasă a taxei de gunoi, reglată pe seama buzunarelor noastre de tot soiul de situaţii injuste, recunoscute inclusiv de mai-marele municipiului. Cum sunt cele enumerate înainte. În plus, primarul susţine că vede multe în timpul raidurilor zilnice prin oraş. De exemplu, ce scoate omul la poartă, iar Financiar Urban ridică, deşi nu intră în categoria gunoiului menajer. „Văd când scoate frunze (n.r. nu acelea sunt problema), când îşi repară în baie şi scoate moloz şi omul cu maşina le ia.”, spune primarul, completat de aleşi, potrivit cărora omul cu maşina i le ia, fiindcă i se dă de-o ţuică. Iar gunoiul ridicat pe-o ţuică este plătit de noi, ceilalţi, care suportăm o creştere nedreaptă de tarif. Magda BĂNCESCU