Cheltuiala cu salariile medicilor, redusă cu peste 4,6 milioane de lei
Puternica garnitură de economiste a Primăriei Câmpulung a înregistrat un eşec răsunător cu bugetul acestui an, care, hai să nu zicem că a fost respins de Finanţele Publice – deşi aşa pare -, a fost întors expeditorului, cu cerinţa corectării inadvertenţelor din conţinutul lui. Consemnăm, aşadar, un test picat de directoarea economică Violeta Iarca, a cărei manieră de coordonare a acţiunii de clădire a veniturilor şi cheltuielilor acestui an a trădat nepricepere, neglijenţă, chiar o încercare de eschivare de răspundere, prin gestul de a căuta în trecutul instituţiei derapaje ca ale ei, în loc să-şi ceară public scuze pentru superficialitatea demonstrată în lucrul cu banii câmpulungenilor. Ceea ce liberalii au etichetat o premieră şi un precedent trist pentru administraţia publică municipală, un buget care n-a primit din prima avizul din partea Fiscului argeşean, a beneficiat de pretexte găsite la unison de primarul Liviu Ţâroiu şi directoarea Iarca, principala responsabilă de rateu. Căci dacă ar fi fost prevăzătoare, şi-ar fi raportat opera – construcţia bugetului – la baremul stabilit clar de lege, 97% încasări proprii, doi ani la rând. Dar ea a mers pe o aşa zisă îngăduinţă a Fiscului, care, zice ea, la fel ca şefa Economicului a Spitalului Mare, într-un an, acceptă, în alt an, nu mai acceptă derogări de la maximul musai a fi înregistrat cu repetiţie în materie de venituri proprii. În momentul în care opoziţia PNL a atras atenţia că nu s-a mai întâmplat în istoria post-decembristă a Câmpulungului ca bugetul să nu primească avizul forului financiar superior, fosta contabilă şefă a Primăriei Dragoslavele, devenită director economic al municipiului, a scotocit în arhivele instituţiei ca să găsească o greşeală similară. Şi a găsit-o, susţine capul Direcţiei Economice, în trecutul recent, în timpul primarului Călin Andrei şi al directoarei economice Gheorghiţa Nestor, actual consilier personal al lui Liviu Ţâroiu, care n-ar fi rămas impasibilă la gestul urmaşei de a ieşi din situaţia jenantă, scoţând la înaintare scăpări ale antecesoarei.
Taxa la gunoi, un eşec pentru bugetul public: încasări mai mici cu 313.000 lei
Votul în reluare pentru bugetul anului 2018, urmărit de ghinion, de vreme ce aleşii s-au întors din drumul pe care porniseră pe 16 februarie 2018, a fost cauzat, conform primarului nostru, care şi-a făcut un obicei din a minimaliza insuccesul, de „mici erori de comunicare între spitale, noi şi Casa de Sănătate.” „Micile erori”, care constau în câteva miliarde de lei vechi, cu titlu de salarii cuvenite personalului din Spitalul Municipal şi Spitalul TBC Câmpulung, trebuiau corectate, la cererea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş. Greşeli tot infime şi tot de natură salarială au comis şi slujbaşii din subordinea primarului Liviu Ţâroiu, care au uitat să treacă în fondul de salarii al Serviciului de Asistenţă Socială taman chenzinele funcţionarilor acestei structuri a Primăriei. Ele erau pe undeva, lasă să se înţeleagă coordonatoarea grupului de lucru al bugetului, dar nu erau unde trebuia. Prin urmare, gestul economistelor, după „papara” Fiscului, a rectificat şi această omisiune nepermisă într-o instituţie de talia Primăriei, care administrează taxele şi impozitele cetăţenilor.
Greşeala comună a suflării contabiliceşti a Primăriei şi a celor două spitale constă în nesocotirea unei prevederi a Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, care spune aşa: „În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în ultimii doi ani este mai mic de 97% pe fiecare an”, fundamentarea veniturilor proprii pentru anul curent se face cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Or atât Primăria, cât şi spitalele n-au atins pragul de 97% impus.
În cazul taxei de gunoi, de pildă, autoarele bugetului Câmpulungului, corigente la acest capitol, nereuşind să încaseze de la populaţie cât s-au angajat prin contractul cu Financiar Urban, şi-au propus o realizare, în 2018, de 2.028.000 lei. Adică s-au raportat la ce au stabilit în contractul de prestări-servicii încheiat cu operatorul de salubritate piteştean, nu la cât au încasat la data de 31 decembrie 2017, 1.715.000 lei. Prin urmare, AJFP Argeş le-a impus autorităţilor noastre să coboare ştacheta la cât au fost în stare să colecteze de la cetăţeni, cu 313.000 lei mai puţin decât scrie în contract. După Liviu Ţâroiu, „sancţiunea” Fiscului n-ar fi întemeiată 100%, întrucât nu s-a încheiat perioada de plată a gunoiului: „Într-adevăr, n-am încasat la acel volum. Dar, pentru decembrie, putem să mai încasăm. Fiindcă o parte dintre oameni pot veni să plătească în contul anului trecut debitele pe care le au. Având un contract cu operatorul de salubritate, am gândit că este normal să prind la valoarea contractului, nu la valoarea încasării.”
Economicul Spitalului a inclus în cheltuiala salarială creşterea stabilită de la 1 martie. Fiscul a spus: nu!
Alt motiv de întoarcere a bugetului l-au constituit sumele pentru salariile angajaţilor de la Spitalul Municipal şi Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung, în ale căror bugete pe 2018 – cităm din referatul Direcţiei Economice anexat hotărârii Consiliului Local de corectare a votului iniţial, dat în van – „a fost programat a fi încasate venituri din contractele încheiate cu Casele de Asigurări Sociale şi cu Direcţiile de Sănătate Publică din sume alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea cheltuielilor de personal şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile necesare funcţionării acestora, în sumă totală de 38.821.000 lei.” Din cauză că sumele programate depăşesc execuţia bugetară încheiată la 31 decembrie 2017, motivul căruia i se adaugă neîncheierea contractelor de finanţare cu structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii, „este necesar a programa veniturile la nivelul execuţiei anului 2017, adică la nivelul sumei de 34.205.000 lei.” După încheierea contractelor, bugetele spitalelor vor fi rectificate.
Date fiind aceste modificări cerute de Fisc, 313.000 lei mai puţin la taxa de gunoi şi 4.616.000 lei mai puţin la salariile angajaţilor celor două spitale, plus 50.000 de lei, fondul de premiere al salariaţilor Primăriei, în aparenţă anulat, dar inclus în salariile de bază, bugetul local al Câmpulungului a avut nevoie de un nou vot. Întrucât acest proiect de hotărâre, intrat în regim de urgenţă pe ordinea de zi, a figurat ultimul, înaintea „diverselor”, reprezentantele spitalelor, directorul financiar-contabil al Spitalului Mare, Marinela Cristian, şi omologul său de la Spitalul TBC, Georgeta Popa, au aşteptat la uşă, mai bine de două ore, până s-a ajuns la acest punct. Incorect, a apreciat Lucian Ionescu, de vreme ce, în alte situaţii în care Consiliul Local avea invitaţi, respectivele subiecte erau rezolvate primele. „Dacă venea domnul director, era primul.”, au chicotit liberalii. „Poţi să-l ţii pe Gore atât?”, le-a făcut pe plac Liviu Ţâroiu.
„La cele două spitale – a explicat directoarea Iarca ce s-a întâmplat de s-a întors bugetul în Consiliu -, ne obligă să diminuăm veniturile proprii, concomitent cu reducerea cheltuielilor, pentru finanţarea cheltuielilor de personal şi cu bunurile şi serviciile. La spitale, doamnele directoare şi-au făcut modificările pe partea de cheltuială, în sensul că au redus cheltuielile de personal, urmând ca, pe parcursul anului, după ce vor veni sume de la Direcţiile şi Casele de Sănătate, să se încheie contractele. Vom face rectificare de buget pe plus, astfel încât să se asigure partea de cheltuială de personal pe majorare. Doamnele director vă pot spune că, atunci când s-au fundamentat veniturile proprii ale spitalelor, s-a avut în vedere Legea 153, care spune că, de la 1 martie 2018, salariile personalului din sistemul sanitar se majorează. Şi dumnealor au avut în vedere că se va accepta o situaţie de majorare a veniturilor proprii, atâta timp cât există şi o legislaţie cu privire la majorarea cheltuielilor de personal.”
Moment în care medicul Anca Dumitrescu s-a simţit datoare să intervină, ca să nu se înţeleagă că vor creşte veniturile salariaţilor de la spitale, ci numai salariile de bază. „Fondul de salarii va fi influenţat. Am spus majorarea cheltuielilor de personal care implică brutul, nu netul.”, a adăugat Iarca.
Directoarea economică a Spitalului Municipal şi-a asumat public greşeala. Colega de la Primărie, nu
Liberalii au exploatat lipsa de prudenţă a Primăriei Câmpulung, care a ignorat, practic, legea ce permitea lăfăirea autorităţilor în cifre numai dacă, doi ani consecutiv, avea încasări de 97%. Barem care n-a fost atins nici de Primărie, nici de Spitalul Municipal. „Dacă depăşeam 97%, nu mai aveam probleme de limitare în buget.”, şi-a pus cenuşă în cap Liviu Ţâroiu, urmat de Marinela Cristian, directorul financiar-contabil al unităţii medicale, care, diplomată, a încercat atenuarea greşelii Primăriei, preluând o parte din responsabilitate: „Problema este şi la noi, căci n-am reuşit să facem 97% din bugetul nostru. Avem şi noi o parte de vină. Noi, spre sfârşitul lunii aprilie, vom încheia contractul cu CAS, vom majora bugetele cu valorile din contractele cu Casa şi, atunci, putem da medicilor salariile. E şi vina noastră că l-am estimat mare, deşi noi aveam venituri de încasat de la Casă, avem clienţi neîncasaţi de la Casa de Asigurări de 2.000.000 lei.”
„Domnul David, aţi făcut vreodată 97%? Vă spun eu că nu. N-a fost niciodată mai mult de 92%.”, s-a înfoiat Ţâroiu la adversarul care i-a imputat abaterea de la lege, mizând pe inconsecvenţa Fiscului, care ba ar ţine, ba nu ar ţine cont de restricţia gradului foarte ridicat de încasări, neatins nici de liberali, nici de social-democraţi. Primarul PSD susţine că realizările lui în materie de venituri proprii depăşesc 89%, cu opt procente mai puţin decât avea nevoie ca să-şi permită ţinte înalte. Cu condiţia ca realizările lui 2016 să fi fost la aceleaşi cote semeţe, pe placul Fiscului.