Atât Strategia de Dezvoltare Locală „mare”, a Câmpulungului, cât şi Strategia de Dezvoltare Locală „mică”, a GAL-ului, punctează, sperăm, nu pentru că dă bine, necesitatea înfiinţării unor centre de zi pentru persoanele din categorii vulnerabile şi a unui centru de permanenţă sau integrat socio-medical. În Strategia Grupului de Acţiune Locală este menţionată, mai clar, ca obiectiv de realizat, „construirea sau identificarea unui spaţiu care poate fi utilizat pentru crearea de locuinţe sociale sau crearea unui adăpost pentru persoanele străzii, la nivelul teritoriului SDL.” Teritoriu care cuprinde, după cum am punctat în relatările despre un subiect care ar trebui să intereseze comunitatea câmpulungeană, zonele Grui, Pescăreasa şi Cazărmilor. Liviu Ţâroiu s-a orientat către Grui, având disponibilă construcţia: fosta piaţă, în privinţa căreia s-a produs o răsturnare de plan, după răsturnarea puterii. În 2016, PNL-ul rămas fără primar şi preşedinte voia loc de joacă acoperit. În 2017, PSD a „scăldat-o” c-o fi parc pentru copii, c-o fi adăpost pentru „boschetari”, pentru ca, în 2018, să se decidă: pică parcul, rămâne adăpostul, Primăria având nevoie de un punctaj bun în proiectul social al GAL-ului, care vizează periferiile defavorizate. Cea mai recentă afirmaţie pe această temă, prin care planul a fost reconfirmat, a fost lansată de şeful Executivului la şedinţa Consiliului Local din 31 ianuarie 2018.
Vagabonzii fac pe ei, fac scandal şi îngrozesc personalul şi pacienţii Spitalului, obligat să-i primească
Discuţiile despre viitorul azil pentru oamenii străzii, care se justifică, din câte am reţinut din dialogul aleşilor, mai mult iarna decât vara, fiindcă, vara, „locatarii” umblă, nu stau locului, au fost începute de consilierul local PSD Florin Pană. Directorul de Îngrijiri al Spitalului Municipal a luat cuvântul în interesul angajatorului, sesizând lipsa unei informaţii în raportul şefului Socialului: prezentarea anuală a activităţii serviciului nu conţine nicio referire la persoanele fără adăpost, care înnoptează pe holul Spitalului Câmpulung, ca să nu moară de frig între zidurile unor dărăpănături părăsite.
Cătălin Bădiţa a fost salvat de la a justifica „scăparea” din raport a unor amănunte, care ţin de Serviciul de Asistenţă Socială, prin intervenţia preşedintelui de şedinţă, Sergiu Cicu, desemnat de colegi în Consiliul de Administraţie al instituţiei de sănătate publică. Şi el acelaşi lucru voia să-l reclame, mai cu seamă că, în dimineaţa zilei în care s-a ţinut şedinţa Consiliului Local, a avut loc o ceremonie de inaugurare a unei noi aparaturi la Spitalul Câmpulung, pe marginea evenimentului închegându-se discuţii pe subiecte „adiacente”. Unul dintre acestea, „deconspirat” de consilierul Sergiu Cicu: săracii fără casă, cărora, obligat-forţat, unitatea medicală le este gazdă, în sensul că-i lasă să doarmă pe holul încălzit – fiind exclusă cazarea lor în saloane -, în ciuda disconfortului vizual, olfactiv şi auditiv produs pacienţilor şi personalului instituţiei.
Serile se derulează într-o orăcăială continuă, fiindcă cerşetorimea se ceartă pe ţigări, pe băutură şi, în general, pe orice, căci nu-i trebuie motiv ca să se încaiere. Este chinul de pe lume pentru asistenţii medicali, nevoiţi să treacă printre ei, fie cu tărgile cu bolnavi, fie către anexele în care îşi schimbă hainele după încheierea turelor. Îşi fac nevoile pe ei, iar mirosul de urină, combinat cu cel de alcool şi de corp care n-a mai simţit apa şi săpunul cu anii, este „moartea” nărilor. Ca să protejeze caloriferele pe care „sălbaticii” le distrugeau urcându-se pe ele, administratorii bunurilor Spitalului au confecţionat un fel de pavăză din lemn, înclinată, care împiedică escaladarea lor. Compromisul nefericit, găsit între autorităţile administrative şi cele medicale, le face zile şi nopţi de calvar angajaţilor şi bolnavilor, obligaţi să le suporte vacarmul şi mizeria, de care trebuie să se ocupe, bineînţeles, îngrijitoarele Spitalului.
Primăria are o învoială cu Spitalul şi Piaţa Mare ca să cazeze „boschetari”
„Este nevoie (n.r. de adăpost). Pe holul Spitalului sunt oameni ai străzii, care dorm, care îşi fac nevoile acolo şi este o problemă destul de delicată. Trebuie creat un spaţiu şi am înţeles că este prevăzut în zona fostei pieţe din Grui, pentru amenajarea lui. Dar trebuie găsit cât mai repede un asemenea spaţiu.”, a insistat delegatul Consiliului Local în forul de conducere al complexului medical. „Oricum, cineva îi direcţionează la Spital, căci nu se duc acolo de capul lor.”, a intervenit Ionel State, moment în care primarul Liviu Ţâroiu a ţinut să explice de ce sunt primite personaje cu tot felul de probleme, sociale, medicale, cu legea, într-un mediu sinonim cu curăţenia. Cei mai mulţi îi sunt băgaţi pe gât colegului de partid Grigore Stănescu, însă nici opoziţia n-a fost ferită de pericol. Liberalul Johny Vlădescu are şi el raţie de vagabonzi, întrucât Piaţa Centrală deţine un spaţiu de cazare a negustorilor veniţi din alte zone, în special, a „sudiştilor” care vând pepeni pe perioada verii.
„La fiecare început de iarnă, noi stabilim, fiindcă ştim că avem oameni ai străzii fără adăpost, nişte zone în care pot fi adăpostiţi. Una este Piaţa Centrală, unde avem patru locuri într-o cameră de găzduire. Cealaltă a fost Spitalul, aşa a fost convenit, de fiecare dată, între noi şi Spital şi între noi şi Piaţă. Într-adevăr, disconfortul la Spital este foarte mare, fiindcă ei vin acolo cu mizerie, cu mirosuri, cu tot felul de microbi şi cu tot ce vreţi.”, a declarat primarul Ţâroiu. În proiectul de buget pe 2018 este inclusă o propunere de investiţie, limitată la o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reamenajarea Pieţei Grui şi schimbarea destinaţiei, pentru care s-au prevăzut 150.000 lei. Aşadar, în 2018 se face, dacă se face, o parte a documentaţiei. Nu şi investiţia propriu-zisă, cele zece apartamente sau camere – primarul nu era sigur ce vor fi -, amenajate la parterul pieţei, unde chiriaşii să aibă parte de asistenţă medicală şi de o masă caldă, de unde deducem că centrul respectiv va avea, ca personal,, cel puţin un administrator, un asistent medical şi un bucătar.
În fine, până la scoaterea belelei din Spital, ne limităm la declaraţiile în spaţiul public, referitoare la intenţiile de înfiinţare a unei astfel de reşedinţe pentru cerşetori şi alţii aşijderea, pentru care, dacă tot a fost inclusă între măsurile propuse de autorii Strategiei GAL, sunt planuri de accesare a unei finanţări europene.
Este posibil ca, în 2018, să vină din nou de la UE alimentele pentru nevoiaşi
În acelaşi context, al protecţiei sociale, au existat o întrebare şi un răspuns despre ajutoarele alimentare oferite de Uniunea Europeană. Directorul Serviciului de Asistenţă Socială, Cătălin Bădiţa, a precizat ceea ce toată lumea ştia: că, în 2017, n-a mai existat un astfel de transfer de alimente, cu caracter umanitar, nu numai către Câmpulung, ci nicăieri în ţară nu s-au livrat produsele de bază, din categoria celor cu termen de valabilitate mai lung. Totuşi, ceva speranţe ca transporturile către România să se reia în acest an sunt, speranţe întreţinute de informaţia solicitată autorităţilor câmpulungene, toamna trecută, de către ministerul de resort, care vrea să ştie numărul de beneficiari din municipiu. „Deocamdată, n-avem nicio veste. Noi aşteptăm. Programul este pentru 2017-2018. Acum să vedem când. Noi suntem pregătiţi.”, a afirmat în faţa Consiliului Local şeful Socialului.