Informaţia este valabilă pentru luna ianuarie a acestui an, însă media încasatorilor de ajutor social, scoşi pe stradă, la curăţenie, cuprinsă între 50 şi 60 de persoane, se menţine tot anul.
Pentru câmpulungenii care au criticat puternic achiziţionarea maşinii de curăţenie stradală, menită să ţină locul muncitorilor pe care ADP-ul nu-i are, dar şi celor care obosesc cum pun mâna pe mătură, primarul şi şeful Socialului au următoarea informaţie de interes: numărul asistaţilor social care depun efortul minim cerut de lege, pentru un venit tot minim, dar sigur, se păstrează constant de ani buni, variind în jurul numărului de 50. Astfel este dezumflată teoria „cohortelor” de beneficiari de ajutor social, susţinută de contestatarii celei mai proaspete achiziţii în materie de salubritate, căreia, în 2018, i se va alătura o „surată” cu aceleaşi atribuţii. Iar cei 50, cu unul-doi în minus sau în plus, nu prestează o lună întreagă, căci ar fi fost nemaipomenit ca echipa ADP-ului responsabilă de curăţenia arterelor principale – în afundul cartierelor nu intră nici măcar pentru curăţenia de Paşti – să fie dublată cu tovarăşii dependenţi de ajutorul statului. Cum norma de „căciulă” este cuprinsă între 5 şi 9 zile, serviciul public condus de Liviu Popescu se bucură lunar de compania a şapte-nouă persoane cu normă întreagă. Cu speranţa că v-aţi lămurit în privinţa necesităţii utilajelor care să măture şi să spele profesionist străzile mizerabile ale municipiului, vom prezenta în continuare cum stă Câmpulungul la capitolul ajutoare sociale.
Faţă de 2017, numărul asistaţilor social este într-o uşoară creştere
Prezent la şedinţa Consiliului Local din 31 ianuarie 2018, pentru a-şi însuşi comentariile aleşilor pe marginea rapoartelor de activitate pe 2017 ale Serviciului de Asistenţă Socială, directorul Cătălin Bădiţa a fost chestionat în privinţa numărului de câmpulungeni care primesc ajutoare sociale. Mai cu seamă că, în spaţiul public, s-a încins o ditamai disputa – de data aceasta, nejustificată – că Primăria cheltuieşte banii contribuabililor, cumpărând maşini de curăţenie stradală, în loc să-i pună să transpire pe „trântorii” de carieră, ţinuţi de comunitate în cârcă. Numai că, potrivit informaţiilor oferite la comun de Ţâroiu şi Bădiţa, nu prea au pe cine să pună la muncă, prea puţini fiind apţi – conform adeverinţelor medicale eliberate, tragem nădejde, „pe bune” – să folosească o mătură, o lopată, un târnăcop, între cinci şi nouă zile pe lună.
Întrebat de liberalul Lucian Ionescu, în plenul dezbaterii de săptămâna trecută, cum stă cu asistaţii social, directorul Bădiţa şi-a actualizat informaţiile din raportul care priveşte situaţia anului trecut, oferind statistica începutului de an. „În luna ianuarie 2018 avem 115 dosare, cu un număr de 198 de persoane. Apţi de muncă sunt 61 şi prestează muncă 54 de persoane. În decembrie 2017 au prestat 48.”, a precizat acesta, completat de primarul Liviu Ţâroiu, cum că prezenţa celor 54 pe străzile municipiului nu s-a simţit o lună întreagă, ci numai o treime şi nici măcar atât. „Prestează între 5 şi 9 zile. Nu sunt permanent.”, a adăugat superiorul lui Bădiţa, în ideea ca cetăţenii să înţeleagă că nu poate conta pe cei 50 decât într-o mică măsură. „Se raportează la salariul minim pe economie, de 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018. De exemplu, o persoană prestează 16 ore pe lună, două persoane, 24 de ore pe lună şi trei persoane, 32 de ore pe lună.”, a mai spus Cătălin Bădiţa, pe care Liviu Ţâroiu l-a completat din nou, pentru ca omul să-şi facă o idee ce înseamnă pentru ADP efectivele de beneficiari de venit minim garantat: 7-9 persoane lunar, ca număr de ore, calculate la un total de 168 de ore.
Pe lângă ajutor social, au dreptul şi la ajutor pentru încălzirea locuinţei, ajutor de urgenţă şi de înmormântare
Studiind raportul şefului Socialului, constatăm că numărul asistaţilor social este în creştere. La sfârşitul anului trecut, erau în plată 113 dosare, cu un număr de 194 de persoane, conform informării anuale a Compartimentului Prestaţii Sociale, Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului. Cei patru funcţionari ai acestui serviciu şi-au rezumat astfel activitatea pe anul trecut, în acest domeniu în care permanent apar schimbări: „Au fost preluate 34 de cereri noi pentru acordarea ajutorului social; s-au făcut modificări cu privire la ajutorul social la 7 dosare; s-a reluat dreptul la ajutorul social pentru 22 de familii şi persoane singure; a fost suspendat dreptul la ajutorul social pentru 50 de familii şi persoane singure; a fost încetat dreptul la ajutorul social pentru 41 de familii şi persoane singure.”
În afara acestor acţiuni care au influenţat numărul total de beneficiari ai venitului minim garantat, s-au efectuat 235 de anchete sociale la intervalul stabilit de lege; în cazul a 252 de persoane s-au primit adeverinţe eliberate de Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Câmpulung. Ajutorul social nu este singura formă de sprijin acordată de stat acestei categorii, care, la Câmpulung, raportat la populaţia totală, a fost, totuşi, menţinută într-o limită rezonabilă, faţă de ceea ce se întâmplă în comunele muscelene. Sub 200 de persoane nu este un număr exagerat, care probabil că mai poate fi diminuat prin nişte controale la sânge ale averilor ursarilor. Cei care intră sub incidenţa Legii 416/2001 au dreptul şi la ajutoare de urgenţă şi de înmormântare, care, în 2017, au fost în număr de 11, cu o valoare de 9.050 lei. De asemenea, asistaţii social au beneficiat şi de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, combustibili solizi sau petrolieri, în valoare de 10.730 lei.
Din cele 194 de persoane, care trăiau din banii statului, la finele anului trecut, 58 de persoane din familiile beneficiare de ajutor social erau apte de muncă, însă numai 48 au pus osul la muncă.
Muncitorii fac curăţenie puţină, câmpulungenii fac mizerie multă
În ultima zi a lunii ianuarie, la reunirea aleşilor în prima şedinţă de lucru din 2018, acestora li s-a cerut de către subalternul lor, Liviu Popescu, să aprobe „Planul de lucrări de interes local, pentru repartizarea orelor de muncă ale persoanelor beneficiare de ajutor social”. O formalitate valabilă pentru anul în curs, care se reia, cu acelaşi conţinut, în fiecare an, stabilind ce munci trebuie să presteze cei care îşi îndeplinesc obligaţiile în folosul comunităţii. Mai precis, necăjiţii sau necăjitele, cele mai multe fiind femei, după cum am remarcat în grupurile de lucru mixte ale ADP-ului, sunt angrenaţi în următoarele acţiuni: „confecţionarea de prefabricate din beton (bolţari, bordură mare, bordură mică), dale din beton; pietruiri şi balastări pe străzi nemodernizate: Boboc, Nedeleşti, Plăieşi, Coasta Grui, Leculeşti, Livadie, Chilii, Rujoi, Pârşeni, Fătulești, Ocnei, Stănoi, Izlaz, etc.; decolmatarea de canale şi şanţuri pluviale: străzile Doctor Nicolae Fălcoianu, Drăceşti, Calea Pietroasă, Colonel Alexandrescu, Cepleanu, General Dragalina, Ion Antonescu (n.r. Şoseaua Naţională), Calea Târgoviştei, Valea Româneştilor, etc.; lucrări de defrişări de arbori şi arbuşti de pe acostamente: străzile Doctor Nicolae Fălcoianu, Colonel Alexandrescu, Ion Antonescu (n.r. Şoseaua Naţională), Drăceşti, Ion Giurculescu, Richard, Boboc, Băloaica, Coasta Grui, etc.; executarea lucrărilor de deszăpezire şi combaterea poleiului, în perioada de iarnă, pe carosabil, trotuare şi parcări aflate pe teritoriul municipiului Câmpulung; curăţirea la caseu a drumurilor de pământ, nisip, gunoi; măturat, strâns gunoiul rezultat şi transportat la rampa de gunoi; golit coşurile de gunoi de pe toate străzile şi aleile din municipiu; colectarea gunoaielor şi a pet-urilor; igienizarea albiei Râului Târgului.”
Că nu se achită ireproşabil de aceste sarcini o vedem cu toţii, însă se cuvine a preciza că nu doar ADP-iştii şi însoţitorii lor de la venitul minim garantat sunt de vină pentru mizeria care îngroapă Câmpulungul, ci cetăţenii săi, principalii responsabili de urâţenia localităţii. O dată, pentru gunoiul pe care îl fac, a doua oară, pentru curăţenia pe care n-o fac, măturând frunzele din dreptul curţii şi a scării de bloc, tăind bălăriile crescute pe lângă gard, deszăpezind şi alte treburi care ţin de simţul gospodăresc al fiecăruia.
Aleşii, în stare de şoc: o echipă combinată, ADP-işti + asistaţi social, surprinsă muncind!
Înainte de a repeta ritualul votului pe marginea unei chestiuni cu titlu de rutină, unul dintre aleşi a ţinut să le împărtăşească colegilor impresia plăcută produsă de vederea unei echipe de lucrători, „frumos echipată, cu veste, cu măturoaie, circa zece oameni, de care ţi-era mai mare dragul cum lucrau!” S-a întâmplat în dimineaţa zilei în care se ţinea şedinţa de Consiliu, 31 ianuarie 2018, când cei zece lăudaţi de un coleg de partid al primarului curăţau marginile trotuarelor în zona Stadionului Municipal. La ora la care au fost surprinşi, erau în plin elan muncitoresc, nu stăteau cu cotul în coada lopeţii. „Aţi fost la ora perfectă.”, a mustăcit Liviu Ţâroiu, care şi el, şi colegii consilieri, şi şefii de instituţii, şi presa erau aşteptaţi de directorul Spitalului Municipal, Grigore Stănescu, la o festivitate de inaugurare. Şi ca să evite nebunia din centru, existentă zi de zi, aproape de ora prânzului, au folosit varianta, unde s-a petrecut scena impresionantă cu lucrătorii care măturau cu foc, mai să ia şi asfaltul!
Când martorul acţiunii a fost curios să ştie dacă „furnicuţele” erau cu statut permanent pe grila ADP-ului sau colaboratori temporari, din rândul nevoiaşilor obligaţi de lege să-şi facă orele, primarul s-a grăbit să răspundă că „sunt de la Popescu”. „Sunt echipe mixte.”, a rectificat informaţia directorul ADP, care a împărţit lauda între subordonaţi şi asistaţii social. „Toţi practică la domnul Popescu.”, a reluat Liviu Ţâroiu o informaţie pe care o găsim şi în raportul şefului serviciului, potrivit căreia beneficiarii ajutorului social îşi desfășoară activitatea în cadrul celor trei compartimente funcţionale ale ADP: Salubritate, Întreţinere spaţii verzi şi Întreţinere drumuri şi străzi.
Ceva dubii în privinţa apartenenţei echipei răpuse de hărnicie au fost exprimate din tabăra opoziţiei, Lucian Ionescu neputându-şi reţine o glumă: „Erau de la pompieri.” A urmat o alta din partea colegului Ionel State, la adresa lui Mărgărin Blidaru, care a ratat sesiunea de fotografii cu muncitorii în acţiune, presa fiind în trecere către evenimentul de la Spital. „Dacă ştia viceprimarul, era şi el acolo.”, l-a pişcat State pe Blidaru, care, de când coordonează ADP-ul, n-a avut parte de elogii la adresa serviciului. Şi nici cele proaspăt transmise nu-i erau destinate, ci „domnului Popescu”.