Contagiaţi de viruşii aduşi din belşug, în sala de Consiliu, de directorul Muzeului, copt de răceală, şi de aiureala amuzantă a primarului, care zice că l-a primit, în 2016, pe Rege la Câmpulung, deşi, în realitate, a fost bun şi Iohannis, aleşii au decis gratuitate pentru concetăţenii curioşi să vadă cum arată pe interior Mausoleul Mateiaş. Asta pentru că exteriorul serveşte deseori ca scenă de desfăşurare a shooting-urilor amatoare ori profesioniste, de la selfie-uri inspirate de optzecista ipostază „Mimi şi Costel”, aterizate rapid pe Facebook, până la „Trash the Dress” sau, mai pe înţeles, mozolirea rochiei de mireasă în sălbăticia naturii. Cum 2018 va fi dedicat, la nivel naţional, manifestărilor aniversare ale Centenarului Marii Uniri, şi Câmpulungul s-a pregătit, conform anunţului lui Alexandru Oprea, cu patru proiecte depuse la Ministerul Culturii, pentru a obţine finanţare. Autorităţile locale au plusat şi ele cu o măsură menită să-i îmbie pe câmpulungeni la Mausoleul Mateiaş, edificiu reprezentativ pentru evenimentele din 1916-1918, consumate în Muscel: acces liber, fără taxă de intrare, deşi este greu de crezut că problema era biletul de 5 lei, cu condiţia să nu fotografiezi, să nu filmezi şi să n-ai pretenţia la ghid. Sau 3 lei, pentru pensionari, studenţi şi elevi. Problema era lipsa de interes pentru incintele încremenite câteva decenii, pe care adulţii de astăzi le ştiau la fel din vremea în care au fost făcuţi pioneri la Mateiaş. Or, în lipsa noutăţilor care au lipsit atâta amar de timp, nu sunt de condamnat muscelenii şi argeşenii, care l-or fi vizitat măcar o dată în viaţa lor, că n-au repetat turul complexului monumental.
Gratuitatea, timp de un an, nu e nicio pierdere. Muscelenii şi argeşenii nu serveau, oricum, vizitele la Mausoleu
Sentimentul de decepţie care a răzbătut din explicaţiile directorului Muzeului Municipal, în administrarea căruia se află Mausoleul Mateiaş, cum că 80% dintre vizitatori sunt din afara judeţului, a fost estompat de buimăceala lui Liviu Ţâroiu, care, cuprins de euforia unui salariu de peste 12.000 de lei, de la 1 ianuarie 2018, fără a-i pune la socoteală sporurile, a uitat cărui şef de stat i-a fost gazdă în 2016. Cum s-a ajuns la propunerea de a-i ispiti pe locuitorii municipiului cu acces gratuit pe toată durata anului 2018? Analizând încasările în creştere în ultimii patru ani, de când conduce Muzeul, bucureşteanul a ajuns la concluzia că-şi permite să renunţe la a taxa intrarea la Mausoleu pentru posesorii de buletin de Câmpulung, care şi aşa nu i-au călcat pragul decât într-un procent redus. Procent asigurat, cel mai probabil, de şcolile care mai organizează vizite cu elevii. Cât despre restul populaţiei… e şi nu e de condamnat. Lăsând la o parte categoria cea mai consistentă a celor care ar respinge categoric o vizionare a expoziţiilor din complexul de la Mateiaş, pentru că acolo nu se bea, nu se mănâncă, nu se cântă, nu se ţopăie, ce-i place musceleanului şi românului, în general, să-i umple timpul liber, există şi un segment de oameni, redus, este adevărat, care ar veni sau ar reveni la Mateiaş. Mai cu seamă că Oprea, de când este director, a întreprins nişte schimbări în interiorul „nederanjat” cu deceniile. Dar dacă nu promovezi ce ai făcut în rândul celor care ar trebui să fie primii beneficiari, nu te poţi plânge că lumea din târg te ignoră.
Lipsa informaţiei, care generează lipsa de interes, rămâne unul dintre motivele situaţiei descrise de director la şedinţa Consiliului Local din 28 decembrie 2017, dar mult mai puternic decât acesta este nivelul tot mai scăzut, intelectual vorbind, al câmpulungenilor rămaşi pe meleagurile natale. Şi, în special, al tinerilor, care înspăimântă prin grotescul limbajului, al gândirii şi dispreţul total pentru şcoală, educaţie şi muncă. Cum să-i atragă Mausoleul, când Câmpulungul e plin ochi de cârciumi, iar, la răstimpuri, centrul se transformă în bâlci, cu fum, cu zgomot, cu manele şi cu toată chinezăria ordinară revărsată în „inima” „Cetăţii Întemeietorilor de Ţară”?!
După zicerile managerului instituţiei care administrează Ansamblul Monumental al Mausoleului Eroilor de la Mateiaş, anul de gratuitate acordat câmpulungenilor va avea un impact financiar „mic spre neglijabil”. Asta pentru că „peste 80% dintre vizitatorii Mausoleului sunt turişti.” Aşadar, „veniturile din administrarea Mausoleului nu se bazează pe populaţia din judeţul Argeş.”, a precizat Oprea. Fiind rost de puţintică imagine pe seama unei măsuri propuse de directorul Muzeului, care, cu toată bunăvoinţa de a face un bine, ne îndoim că va fi pus în postura de a face faţă cu greu valurilor de vizitatori din rândul localnicilor, s-a băgat în discuţie şi Liviu Ţâroiu, a cărui limbariţă i-a împiedicat pe şefii de servicii, prezenţi la şedinţă, să ofere lămuririle solicitate. Le-a oferit pe toate primarul priceput şi la Economic, şi la Personal, şi la Tehnic, şi la Juridic. Iar, în cazul despre care relatăm, şi la Cultură. „În completarea a ceea ce spunea domnul director, ţinând cont că este anul Centenarului (n.r. Marii Uniri) şi fiind vorba numai despre 2018, am stabilit să atragem şi mai mult cetăţenii oraşului să viziteze acest complex.”, şi-a revendicat oarecum partea de paternitate a ideii, în privinţa căreia, repetăm, ne îndoim că va avea cine ştie ce priză la cetăţeni. Poate dacă le dădea un mic şi o bere la intrare.
Diplomat, Sârbu l-a scuzat pe Ţâroiu, care ar fi rămas cu gândul la Majestatea Sa
Existând posibilitatea de atragere de fonduri de la Ministerul Culturii pentru evenimentele întreprinse în teritoriu în cadrul Centenarului Marii Uniri, finanţatorii Muzeului au fost curioşi să afle de la director dacă şi el s-a mişcat, în sensul de a depune proiecte. „Nu s-a dat drumul proiectelor finanţate pe Centenar. Propuneri din partea Muzeului Câmpulung către autorităţile centrale ale statului au fost transmise. Răspunsul Guvernului României a fost că încă nu s-a încheiat procesul de evaluare a proiectelor depuse la nivel naţional.”, a afirmat Oprea, venit la şedinţă cu temele făcute. Adică patru proiecte înaintate către ministerul de resort.
Deşi a recunoscut că n-are o informaţie certă, liberalul Bogdan David l-a zgândărit pe directorul din subordine cu un posibil succes înregistrat de Muzeul Curtea de Argeş, care ar avea finanţate opt proiecte. „Nu de către Guvernul României, probabil, de către Consiliul Judeţean, această informaţie n-o deţin nici eu. Pe pagina www.cultura.ro veţi vedea că stadiul programului „Centenar” al Guvernului României este că au fost primite 2.700 de proiecte şi urmează să fie luată o decizie de către Guvern.”, a precizat managerul chestionat de acelaşi politician şi pe tema demersurilor întreprinse la Consiliul Judeţean în acelaşi scop. Nici de la CJ Argeş, potrivit lui Oprea, nu s-a primit vreo informaţie că va finanţa propunerile expediate de Câmpulung.
Din nou, Liviu Ţâroiu a simţit nevoia să intervină – şi bine a făcut, căci a înviorat moralul colegilor, blegit de mina gripată a directorului -, apărând, de data aceasta, reputaţia superiorilor de la Piteşti, care vor şti cu ce vor ajuta municipiul după ce-şi vor face socotelile şi vor aproba bugetul judeţean. „Câmpulungul a început Centenarul în 2016, a adăugat Liviu Ţâroiu. Am avut vizita Regelui şi am avut toate această activitate…”, moment în care înfoierea primarului, ca gazdă a celui mai important om în stat, a fost dezumflată de o ghiulea plecată de pe flancul de Răsărit, care l-a adus cu picioarele pe pământ. N-a avut el onoarea să-l primească pe Rege. „Nu a Regelui, a preşedintelui, am greşit, îmi cer scuze.”, s-a corectat Ţâroiu, care o fi organizat şi el, nimic de zis, în 2016, dar mai mult au organizat cei de la Preşedinţie, Ministerul Apărării şi asociaţiile militare colaboratoare. De altfel, Ministerul Apărării, după cum a recunoscut primarul la ultima şedinţă din an, a şi alocat aproape o jumătate de miliard de lei vechi, pentru punerea în scenă impecabilă a Centenarului Primului Război Mondial, marcat la Câmpulung în 2016, căci atunci s-au împlinit o sută de ani de la luptele soldate cu mii de morţi pe teritoriul Muscelului.
„Domnul primar, cu gândul la Majestatea Sa, i-a pronunţat numele.”, a căutat preşedintele de şedinţă, Gheorghe Sârbu, să dreagă pocinogul primarului, care rămăsese setat pe evenimentele ţinute la Curtea de Argeş. Cu tot ajutorul care, cel mai probabil, va fi de la minister şi/sau Consiliul Judeţean, liberalul Ionel State i-a cerut şefului Executivului să prevadă în bugetul anului 2018 o alocare mai generoasă la Cultură. Şi să se şi realizeze ceva cu banii prevăzuţi, un bust, un edificiu, care să amintească peste timp de sărbătoarea Centenarului. Propunere pentru care suntem gata să băgăm mâna în foc că nu se va realiza, la ce nevoie de bani are armata de conţopişti ai Primăriei, pentru salarii cum nu s-au mai văzut în toată istoria Câmpulungului. Magda BĂNCESCU