Doi dintre cei trei cetăţeni de etnie rromă care au fost anchetaţi pentru tripla crimă de la Stoeneşti ce a oripilat o ţară întreagă, anul trecut, în luna aprilie, au fost achitaţi. Expertizele au arătat că tatăl şi unul dintre fii nu au participat la comiterea faptelor. Probele găsite la faţa locului, dar şi alte dovezi au indicat că cele peste 40 de lovituri de cuţit au fost date doar de Pavel Laurenţiu Durleci.
Umilit de fosta soacră, Pavel Laurenţiu Durleci s-a răzbunat cu lovituri mortale de cuţit
Scenele de groază s-au derulat în noaptea de 13 spre 14 aprilie 2016, în jurul orei 1.30, în cătunul de rudari din Valea Bădenilor, protagoniştii fiind membrii familiilor Durleci şi Tinca. Potrivit localnicilor, cu mai bine de un an înaintea tragediei, între Pavel Laurenţiu Durleci, de 21 de ani, şi Laurenţia Durleci, de 17 ani, s-a înfiripat o poveste de dragoste, chit că cei doi sunt veri de-al doilea. O vreme, toate au fost bune şi frumoase pentru cei doi îndrăgostiţi, însă, cu timpul, relaţia a început să scârţâie, aşa că, inevitabil, a venit şi despărţirea. La începutul lui 2016, tânăra s-a întors acasă la părinţi, cu o fetiţă, la vremea respectivă, în vârstă de 8 luni, rezultată în urma relaţiei, iar verişorul ei şi-a găsit pe altcineva. Supărată, pentru că şi-a bătut joc de ea şi apoi a părăsit-o pentru altă fată, Laurenţia şi-a dat fostul concubin în judecată, cerându-i să-i plătească pentru copil o pensie de întreţinere. Instanţa a crezut de cuviinţă că şi tatăl trebuie contribuie la creşterea micuţei, aşa că, în ziua dinaintea triplei crime, a dat câştig de cauză mamei. De aici a pornit tot scandalul.
În decembrie, anul trecut, am fost la Mirela Durleci, soţia lui Dorel şi mama celor doi băieţi, Pavel Laurenţiu şi Doru Vasile, care se refugiase cu fiica ei de 16 ani în casa părinţilor din Valea Hotarului, din Dragoslavele. La acea dată, Mirela Durleci lansa o teorie năucitoare, care contrazicea total ancheta poliţiştilor, bazată, susţine ea, pe declaraţiile care înfrâng realitatea ale supravieţuitoarei omorului din noaptea de 13 spre 14 aprilie 2016. Ea ne-a povestit ce s-a întâmplat pe parcursul zilei, un incident al fiului cel mic, Laurenţiu, cu fosta soacră, singura rămasă în viaţă, incident care a pus capac unui şir de hărţuiri la care ar fi fost expusă familia lui. Ce-i drept, ai lui au făcut mai multe sesizări şi la Parchetul Câmpulung, şi la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş împotriva celor deveniţi mai târziu victime şi împotriva neamurilor acestora. În ziua care a precedat nenorocirea, susţine mama fraţilor arestaţi, fosta soacră a lui Laurenţiu s-ar fi repezit, în piaţă, la Câmpulung, asupra actualei iubite a acestuia, ar fi păruit-o şi lovit-o. Turbat, în mintea băiatului a încolţit gândul de a le face rău apropiaţilor Narcisei Tinca, inclusiv ei. „N-au mai putut să trăiască unul cu altul şi s-au despărţit. Ea a plecat gravidă de la el de acasă. Ei (n.r. părinţii fetei) au lăsat-o până a născut, după care au măritat-o. Când au fost la Judecătorie, băiatul aştepta să se împace cu ea. Pe vale (n.r. Valea Bădenilor) n-a mai avut îndrăzneală, căci i-au spus: „Dacă mai vii după ea, îi mai faci avansuri pe drum şi mi-o mai zăpăceşti, te omor! Dacă nu te-oi tăia cu toporul, să fiu şi să păţesc!”, i-a zis Paul Durleci, căci de asta l-a omorât pe bunicul ei. Bunicul ei a venit şi i-a luat-o. Până în judecată, ei au şi măritat-o. I-au găsit un băiat de la Nămăeşti, dar s-au dus, după câteva luni, şi au luat-o şi de acolo, pe motiv că n-are situaţie bună… că intră câinele pe-o parte şi iese pe alta… Din câte am înţeles, s-au dus la Nămăeşti cu Poliţia şi cu primarul de la Stoeneşti. Au luat-o şi de acolo! A mai stat şi băiatul meu cât a mai stat şi a găsit şi el o fată din Bughea de Jos.” Mirela ne-a povestit că fiul ei a tot ferit-o de ochii sătenilor şi, în special, de părinţii fostei concubine, care nici fata înapoi nu i-ar fi dat-o, dar nici cu alta nu le-a convenit să-l vadă. „Nici la magazin n-o lăsa să meargă. O ferea de fraţii ei, de părinţii ei, ca să evite scandalul.”, a adăugat aceasta. Într-o seară, Laurenţiu şi noua parteneră au mers la Bughea de Jos, la tatăl acesteia, urmând ca a doua zi, de dimineaţă, să revină la Valea Bădenilor. La întoarcere, în drum spre Stoeneşti, la ora 9.00-9.30, s-au oprit la Câmpulung, la piaţă, ca să cumpere de-ale gurii. Tânărul şofa maşina părinţilor. „Nicidecum n-a văzut-o pe Narcisa Tinca, aflată şi ea la piaţă împreună cu bărbatul ei (n.r. Filip Tinca, cel care avea să fie ucis). I-o fi urmărit… cum a ieşit fata asta cu care trăia băiatul meu, s-a repezit cu mâinile în părul ei! A tăbărât pe ea şi i-a dat bătaie cât a vrut! Au văzut ce s-a întâmplat fata de pe colţ, care vinde ziare, Poliţia care a fost de serviciu în piaţă, au văzut şi taximetriştii, s-a strâns lumea… A jumulit-o, a bătut-o, după care l-a luat şi pe el (n.r. pe Laurenţiu). Dă-i cu geanta în cap! De-abia i-a despărţit Poliţia din piaţă.”, a fost incidentul relatat de mama lui Laurenţiu.
Au ajuns acasă, după care cei bătuţi, împreună cu părinţii, au revenit la Câmpulung, la Poliţie. „Ea (n.r. Narcisa Tinca) se trântea în piaţă, ca s-o ducă Poliţia la spital. A dat ea telefon, a venit salvarea, a luat-o şi a dus-o la spital. Acolo, a cerut să fie internată… să-i dea domnul doctor un medical. I-au făcut radiografii, au văzut că n-are nimic şi i-au dat drumul. La Poliţie, ne-au spus să avem răbdare, că vine şi femeia asta. Tot pe data de 13 aprilie. Acolo, au cerut ca fata de la Bughea, care era minoră, să fie însoţită de tatăl ei.” A rămas ca, a doua zi, familia Durleci, împreună cu cuscrii de la Bughea de Jos, să revină la Poliţia Câmpulung, pentru declaraţii. „Plecaţi acasă – ne-au zis de la Poliţie – daţi pe la Stoeneşti şi, mâine dimineaţă, ne întâlnim aici, ca să dea declaraţii despre ce s-a întâmplat. Ea n-avea voie s-o bată pe fată, fiind şi minoră, şi să facă deranj în public.” Asta mi-a spus Poliţia. Am făcut cum ni s-a spus. Am trecut pe la Poliţie, la Stoeneşti, i-am povestit domnului şef Tomoiu, care ne-a zis să facem cum am fost sfătuiţi la Câmpulung. Pe băiatul cel mic l-au disperat fata şi familia ei. Noi tot am depus declaraţii împotriva lor, căci mereu ne alergau nevinovaţi. Ieşeau în drumul nostru… pe când veneam de la nuiele din care facem mături, au ieşit toţi, ca huliganii, înaintea noastră şi au sărit cu pari, cu bâte, cu bolovani, cu găleţi, cu toporul. Azvârleau cu ele după noi! Ei s-au pus cu laudă pe noi de când Laurenţiu a luat-o pe fata asta (n.r. de la Bughea). Că dacă nu ne-or prinde, unul câte unul, şi nu ne-or omorî!”, povestea femeia despre ce a declanşat gândul macabru al fiului cel mic.
Revenind la faptă, pe 13 aprilie 2016, Pavel Laurenţiu Durleci s-a hotărât să-şi facă singur dreptate. A rugat o cunoştinţă să-i cumpere băutură şi, cum nu era consumator de alcool, nu i-a trebuit mult să-şi piardă minţile şi starea de furie să i se amplifice. Şi-a încuiat în casă actuala concubină, spunându-i că pleacă să parafeze o afacere, dar el a aşteptat miezul nopţii, apoi s-a dus să se răzbune pe Laurenţia şi familia acesteia. A ucis-o pe biata fată, pe tatăl ei, Filip Tinca, de 37 de ani, şi bunicul acesteia, Paul (Puiu) Durleci, de 57 de ani.
Mirela Durleci: „Eu am crezut că el este bătut de ei. Nici prin cap nu mi-a trecut că s-a dus el peste ei!”
Tot în decembrie, anul trecut, la opt luni de la nenorocire, Mirela Durleci susţinea că fiul cel mare şi bărbatul ei erau în casă când băiatul cel mic a comis crimele. Peste noapte, Laurenţiu a dormit în casa lui, căci nu mai locuia cu părinţii. „A plecat acasă, cu femeia lui, să-şi facă de mâncare. I-am zis să vină mai târziu, să dea telefon şi să vorbească cu socrul lui, ca să clarificăm treburile la Poliţie. Până să-l sune băiatul meu, tatăl fetei din Bughea de Jos aflase că aceasta fusese bătută. Dacă a fost lume multă în târg! La telefon, ne-a întrebat dacă este lovită rău şi… a rămas să ne întâlnim a doua zi la Poliţie. Noi avem la Valea Bădenilor tot ca aici: din bucătărie intri în camera fratelui mai mare al lui Laurenţiu. Vasile, băiatul meu cel mare, dormea în acea cameră, care n-are altă intrare, se trece dintr-o cameră într-alta. În cealaltă, într-un pat, eu şi fata, iar într-un pat de o persoană, soţul meu. Am arătat şi la lege, căci şi legea a fost la faţa locului (n.r. la reconstituire).”, a povestit Mirela Durleci ce s-a întâmplat în noaptea fatidică. Îşi amintea că a încuiat şi uşa casei, şi uşa sălii. Era trecut de miezul nopţii când a auzit o bubuitură puternică în uşă. „C-o fi dat cu pumnul, cu piciorul… am auzit uşa zguduindu-se. „Daţi-mi drumul! Daţi-mi drumul!” Am sărit din pat şi eu, şi bărbatul meu, şi băiatul din camera cealaltă, s-a ridicat şi fata. De emoţiile acelea, n-am mai putut nici să deschidem uşa.” Mirela a fost cea care a descuiat tremurând toată de sperietura produsă de zgomotul neaşteptat, în toiul nopţii. A deschis uşa şi şi-a văzut băiatul cel mic, singur, zice ea. „Am ieşit din casă cu soţul şi băiatul, povesteşte femeia, care insistă că cei doi n-au participat la crimă. „Laure, ce este cu tine? Au venit peste tine?” Eu am crezut că el este bătut de ei. Nici prin cap nu mi-a trecut că s-a dus el peste ei! Avea o rană la mână şi curgea sângele din el ca dintr-o găină. Când a venit legea, a văzut picăturile de sânge. „Hai să plecăm, căci acum vin ei peste voi şi vă omoară!” Mirela ne-a mai spus că, până s-a pregătit rapid de plecare, adică şi-a luat nişte papuci, a tras o pereche de pantaloni peste pijamale şi a înşfăcat geanta, Laurenţiu nu le-a zis ce grozăvie a făcut. „Băiatul meu cel mare, Vasile, a ieşit desculţ. De afară nu s-a mai întors în casă ca să se încalţe. Am fi vrut să rămânem, dar nu mai puteam de frică atunci când am auzit ţipetele. Ţipetele urcau către noi. Ştiind că oamenii ăştia ne-au mai alergat şi altă dată şi de-abia ne-au adus, de la Rucăr, echipajele de Poliţie de la Câmpulung… Abia când ne-am depărtat la 100-150 de metri de casă, am văzut că băiatul meu este desculţ prin bolovani. De frica aia şi de zbieretele care veneau spre noi, a uitat să se încalţe. „Mămică, ce mă ustură picioarele!”, l-am auzit. „De ce, măi Vasile? N-ai apucat să bagi lipii în picioare?” „N-am apucat să mă mai încalţ.”, i-ar fi răspuns fiul în timp ce fugeau cu toţii de rupeau pământul.
Mirela a afirmat că au vrut să părăsească de îndată Valea Bădenilor, prin pădure, ca să ajungă la părinţii ei, la Valea Hotarului. Iar la Dragoslavele să vină la Poliţie, să-şi predea fiul, care, pe drum, le-a dezvăluit că a înjunghiat trei oameni. „I-am dat telefon lui Dan Durleci, fratele bărbatului meu, şi el a venit cu o pereche de papuci pentru băiat. Când ne-a spus copilul ce-a făcut, ne distanţasem de casă, prin pădure. Dacă era s-o luăm pe drumul principal, treceam printre ei.”, a continuat aceasta.
Mirela Durleci a insistat că: „Soţul şi băiatul meu cel mare nu sunt vinovaţi cu nimic. Am aşteptat toate probele de la „Mina Minovici”. Au ieşit toate probele, iar ei nu se găsesc cu nimic vinovaţi. Dar au fost închişi din cauza plângerii şi a declaraţiilor mincinoase date de Narcisa Tinca (n.r. mama fetei omorâte, care, odată cu copilul, şi-a pierdut soţul şi tatăl). Eu vreau ca Narcisa Tinca, băiatul ei şi mama ei să fie traşi la răspundere pentru suferinţa copilului meu, Vasile Durleci, şi a bărbatului meu, Dorel Durleci, care stau nevinovaţi în puşcărie. Ea a lăsat vorbă peste tot că nu se lasă până nu-mi bagă băiatul la puşcărie. Vreau ca omul şi copilul meu să fie eliberaţi. Nu se pune unul de martor de frica lor.”, a încheiat Mirela, nu înainte de a aminti fărădelegile comise de cel mai violent din neamul victimelor, care a bătut mai multă lume din sat, a spart case şi maşini. Inclusiv pe părinţii ei, Ileana şi Andrei Garcea, de 70 şi 75 de ani, i-a atacat pe când ieşeau de la Policlinica din Câmpulung.
Loviturile, date cu acelaşi cuţit
În urma triplei crime au fost arestaţi Pavel Laurenţiu Durleci, împreună cu tatăl său, Dorel Durleci, şi fratele acestuia, Vasile Doru Durleci. După un an şi jumătate, anchetatorii au descoperit că toate probele duc către un singur făptuitor, Pavel Laurenţiu Durleci, şi, în lipsa unor dovezi certe, Dorel Durleci şi fiul său cel mare, Doru Vasile Durleci, au fost achitaţi.
Tribunalul Argeş a dat sentinţa luni, 2 octombrie 2017, Pavel Laurenţiu Durleci fiind condamnat la închisoare pe viaţă şi obligat să plătească celor care au supravieţuit măcelului peste 348.000 de euro. Narcisei Tinca – 208.000 de euro, lui Puiu Durleci şi Elenei Durleci – câte 70.000 de euro.
Potrivit expertizelor efectuate de-a lungul acestor luni, crimele au fost comise cu un singur cuţit, iar probele ADN au arătat o singură potrivire, cea a lui Laurenţiu Durleci. „Expertiza ADN arată că profilul tuturor victimelor, genetic, apare la un singur inculpat şi anume cel care a comis fapta, pe de o parte, iar pe de altă parte, s-au făcut şi alte expertize în cadrul solicitării de a se efectua expertiză traseologică şi a reieşit că, din 48 de lovituri de cuţit, practic, toate au fost date cu acelaşi cuţit. Erau ca oamenii acasă, dormeau şi s-au trezit cu unul dintre fii, pentru că cei trimişi în judecată sunt tatăl şi cei doi fii. Unul dintre copii a comis fapta, Pavel Laurenţiu, iar după ce a comis fapta s-a dus şi i-a alertat: fugiţi, că o să vină peste noi. Asta se întâmpla noaptea, când ceilalţi dormeau. Şi sunt probe indiscutabile în această direcţie. Acest lucru s-a întâmplat, pentru că, practic, tot timpul a fost agresat, drept pentru care eu am invocat circumstanţa provocării. Au peste 40 de plângeri nesoluţionate, trimise la Poliţie, trimise la Parchet. Nu putea nici măcar să-şi cumpere o pâine şi, în mod special, cel care a comis faptele.”, susţine avocatul Florentin Sorescu.
O faptă de om nebun!
După modul în care au fost comise crimele, criminalul a acţionat deliberat, dar avocatul celor doi care au fost eliberaţi consideră că băiatul a acţionat în disperare de cauză şi sunt semne că ar suferi de o boală psihică, motiv pentru care se poate pune în discuţie lipsa de discernământ. „Dar, atenţie! Are şi probleme de ordin psihic, a fost internat în Spitalul Penitenciar, la Psihiatrie, iar diagnosticul, din ce am înţeles dintr-o discuţie cu doi specialişti în Psihiatrie, dacă se constată că acest diagnostic a intervenit sau simptomul a intervenit la momentul comiterii faptei, este caz de iresponsabilitate. Or eu nu am invocat acest lucru, urmează să se discute şi la Curtea de Apel. Eu am căutat doar să arăt că asta este faptă de om nebun, om ajuns la limită!”, a mai precizat avocatul Florentin Sorescu.
Expertizele au indicat că fiul cel mic a fost singurul făptaş
După ce a stat în spatele gratiilor un an şi jumătate, Dorel Durleci consideră că i s-a făcut o nedreptate. Acesta acuză că a fost arestat fără să fi comis vreo crimă. Totodată, el afirmă că nici nu a ştiut că fiul său a comis crimele. Motivul pentru care a fugit de-acasă a fost acela că Pavel Laurenţiu Durleci i-a spus ce a făcut şi i-a fost frică de o eventuală răzbunare. „Nu, nu am fost vinovat şi îmi pare rău că s-a ajuns aici. Nu am fost sub nicio formă! Cine ne-a scos pe noi: expertiza, criminaliştii şi „Mina Minovici”, în rest, nu ne credea nimeni. Nu am fost acolo eu şi cu copilul, nu am ştiut nimic! Foarte mult îmi pare rău. Îmi pare rău că multă suferinţă a fost şi pe oamenii ăia, multă suferinţă a fost şi pe noi, să stăm în puşcărie atâta timp. Aşteptam în fiecare minut, în fiecare oră… Am stat cu tot felul de lume…, oameni nevinovaţi, un an jumătate. Dumnezeu ştie! La toată lumea spuneam că nu am fost.”, a declarat Dorel Durleci cum a fost lăsat liber.
Stare tensionată la Valea Bădenilor
Potrivit prevederilor legale în materie, după ce au ieşit din arest, Dorel şi Doru Vasile Durleci s-au prezentat, luni seară, la Postul de Poliţie din Stoeneşti, pentru a prezenta biletele de eliberare şi a fi luaţi în evidenţă. Vestea că cei doi s-au întors acasă s-a răspândit ca fulgerul, iar membrii familiei victimelor „au luat foc”, considerând că judecătorii au făcut o nedreptate. Întrucât apăruse o stare extrem de tensionată, în localitate au fost dislocate forţe ale Poliţiei, Jandarmeriei şi mascaţilor de la Acţiuni Speciale, pentru a preveni un eventual scandal între cele două familii şi calmarea spiritelor.
Cum sentinţa Tribunalului Argeş nu este definitivă, cel mai probabil, va fi atacată la Curtea de Apel Piteşti, termenul fiind primele 10 zile de la primirea comunicării.
Alex Barbu