Este cunoscut faptul că numărul copiilor care comit fapte antisociale este în creştere de la an la an în ţara noastră, limitarea acestui fenomen fiind una dintre priorităţile naţionale ale Poliţiei Române. Acţiunile preventive desfăşurate de autorităţi în locurile şi mediile frecventate de minori nu prea au rezultatul scontat, scăderea numărului de infractori în rândul minorilor, iar acest lucru se resimte din plin şi în zona Muscel, unde fărădelegile comise de copii şi adolescenţi, în special de etnie romă, par să fi scăpat de sub controlul autorităţilor. Persoane avizate susţin că nu s-ar fi ajuns la aşa ceva dacă educaţia ar avea întâietate în comunităţile de romi, unde, din câte ştim, la loc de frunte, cu mici excepţii, stă învăţatul altor îndeletniciri: furtul, de orice natură, cerşitul şi trândăveala pe banii publici. La Şcoala Gimnazială din Cetăţeni, comportamentul copiilor de etnie romă dă mari bătăi de cap cadrelor didactice, care, potrivit fostei directoare Veronica Petre, nu mai ştiu ce măsuri să adopte pentru a-i stăpâni la ore şi-n pauza dintre cursuri.
„Românilor le frică să mai iasă din clase!”
Cele mai mari probleme le creează copiii din clasele V-VIII. Pe lângă faptul că aceştia lipsesc de la şcoală, în zilele când vin la cursuri, le arde de orice, numai de carte nu, ajungând să fie păziţi ca la puşcărie de cadrele didactice şi personalul administrativ. „În şcoala noastră există foarte multe probleme legate de comportamentul copiilor romi, în special cei de ciclul gimnazial. Vorbim, în primul rând, despre absenteism; nu avem nicio soluţie să-i aducem la şcoală. Avem mediatorul şcolar, care se implică, se duce acasă la ei şi-i aduce, o zi, două. Apoi, dacă nu se ocupă nimeni de ei, nu mai vin. Asta-i una. În recreaţii, profesorii nu mai fac faţă, trebuie să stea numai şi numai lângă ei. Am cerut pază la Primărie şi nu mi s-a răspuns nimic până acum. Avem nevoie de cineva care să stea în permanenţă cu ei în curte. A fost o soluţie, venită tot din partea romilor, ca cei de la ajutor social să vină, cel puţin în recreaţia mare, şi să aibă grijă de ei, pentru că nu se mai poate. Avem cinci persoane angajate, pe partea administrativă, care stau printre ei. Aruncă cu lapte, vorbesc urât şi se înjură între ei, se bat, iar românilor le e frică să mai iasă din clase, pur şi simplu. S-a făcut şi chestia asta, ca să fie amestecaţi, să nu facem discriminare… Vin la şcoală cu ghiozdanul, însă acesta rămâne aici. Păi, ce-nseamnă asta? Ce pretenţii să avem de la ei să înveţe? Chiulesc de la ore, trebuie să alerge profesorul după ei prin curte, ca să-i aducă în clasă. Ai pierdut o jumătate de oră, sau 20 de minute, nu? S-a dus ora! Nu mai avem ce să le facem! Nu ne ajută nimeni din afară, toată lumea ne blamează. Noi suntem vinovaţii! Ar trebui să veniţi mai des, să intraţi în clase, să vedeţi ce se întâmplă! Au fost toaletele refăcute, modernizate şi vreau să vă spun că n-au durat o zi; au rupt clanţele, au devastat, pur şi simplu, cu femeile de serviciu care erau acolo, de faţă.”, ne-a declarat Veronica Petre chiar în penultima ei zi din mandatul de director al şcolii din Cetăţeni.
„Eu, ca profesor, nu am niciun fel de mijloc să-i aduc pe calea cea bună!”
Aceasta susţine că, în calitate de profesor, e foarte greu să-i stăpâneşti pe aceşti copii de etnie romă şi crede că, în viitorul apropiat, dacă lucrurile nu se vor schimba, românii vor alege alte destinaţii pentru şcolarizarea copiilor. „Vom ajunge în situaţia în care vor pleca toţi copiii români, pentru că nu mai fac faţă între ceilalţi copii de etnie romă. Am discutat cu cei doi reprezentanţi ai lor în Consiliul de Administraţie şi ne-au spus că nu e adevărat ce spunem, că noi suntem vinovaţi. Eu, ca profesor, nu am niciun fel de mijloc să-i aduc pe calea cea bună: de bătut, nu poţi să-i baţi, de pedepsit nu poţi, să-i iei cu vorba bună nu merge, ce să le faci atunci?! Accidentele nu se petrec din cauza profesorilor sau a faptului că nu sunt supravegheaţi, ci din cauza copiilor, că sunt de nestăpânit! Am încercat toate metodele. Eu nu am fost director decât opt luni. Mă ştiau de frică numai când mă vedeau, fără să le fac nimic. Asta pentru că m-am înfipt un pic în ei. N-ai ce să le faci, este o problemă socială. Eu sunt convinsă că acum voi avea probleme, dar asta este. De la Câmpulung a venit domnul Neagoe. Păi, domnul ăla, Neagoe, era supărat pe noi că fosta directoare nu le-a dat voie să se prezinte la Capacitate. Eu i-am adus, i-am adus cu mediatorul şcolar şi au participat, şi la primul examen, şi la al doilea. Mă rog, au luat cât au luat, dar era posibilitatea să meargă mai departe. Dacă s-ar face educaţie, începând cu părinţii, poate că, în timp, s-ar mai remedia ceva, dar aşa… Păi, dacă ei nu sunt educaţi, ce aşteptăm de la copii? Ştiţi care e diferenţa dintre copiii români şi copiii romi? În momentul în care unui român îi spune învăţătoarea: „trebuie să faci aşa”, se duce acasă, îi spune mama să facă altfel, dar el îi răspunde că: „nu, doamna învăţătoarea mi-a spus aşa”. Dacă îi spui un copil rom să facă cutare sau cutare, se duce acasă şi îi spune mamă-sa că nu are dreptate, că noi minţim. Asta este replica lor; noi n-avem niciun cuvânt de spus, iar ei nu au niciun fel de respect faţă de noi. Vor profesori din rândurile lor. Eu n-am nimic împotrivă… dacă se poate, se poate, dar, deocamdată, n-avem decât o singură educatoare din rândurile lor, care e în Bucureşti şi care nu vrea să vină să lucreze cu ei.”, a mai precizat profesoara Veronica Petre.
Consilierul pe problemele romilor din cadrul Prefecturii: „Problemele copiilor romi, „efectul segregării!”
Declaraţiile acide ale fostei directoare a Şcolii Gimnaziale din Cetăţeni, Veronica Petre, cu privire la comportamentul şi educaţia copiilor romi, atât în familie, cât şi în timpul cursurilor, n-au fost trecute cu vederea de Marius Liţă, unul dintre liderii acestei etnii, consilier pe problemele romilor în cadrul Instituţiei Prefectului.
Acesta le ia apărarea copiilor şi susţine, într-un comentariu pe Facebook, că problemele pe care aceştia le creează se datorează „segregării” instituite în şcoală şi neimplicării cadrelor didactice în procesul educaţional al elevilor de etnie romă.
Marius Liţă e conştient de faptul că nivelul de educaţie în comunităţile de romi e foarte scăzut, însă susţine că, dacă se vrea, se poate face şi performanţă, dând exemplu şcolile din Bughea de Sus şi Vlădeşti.
„Doamnă ex-directoare, cu tot respectul, acesta este EFECTUL SEGREGĂRII instituit în această şcoală. De ani de zile, copiii romi sunt distribuiţi separaţi în clasele de gimnaziu, fără a se da posibilitatea la şanse egale de educaţie şi condiţii identice. De ce ne miră că aceşti elevi romi nu se înţeleg cu ceilalţi, dacă ei au fost separaţi în clase?! De ani de zile, încercăm să eliminăm acest obicei din şcolile din România! De ce la şcolile din Bughea de Sus şi Vlădeşti se poate face performanţă cu elevii romi şi la Cetăţeni, NU? De ce copiii romi din Bughea de Sus şi Vlădeşti sunt admişi la Şcoala Normală „Carol I” şi alte licee din municipiul Câmpulung, iar dintre cei de la Cetăţeni, nici măcar unul nu a susţinut examenul de capacitate? Ştim foarte bine că nivelul de educaţie este scăzut în comunităţile de romi. Dar, oare, domnii profesori de acolo îşi doresc ca şi aceşti copii să aibă un altfel de viitor? Domnişoara educatoare de etnie romă din comunitatea Valea Cetăţuii a trebuit să susţină titularizarea la Bucuresti, în timp ce pentru alte „domnişoare” se creează posturi speciale. Nu credeţi că era moral, dar şi legal, ca această educatoare, din rândul lor, să le predea grădinarilor? Oare, nu conştientizăm de ce Guvernul României acordă locuri speciale în licee şi universităţi, tocmai pentru ca aceşti absolvenţi să se întoarcă în comunităţile lor şi alţii să le urmeze exemplul? Din păcate, doamna directoare, ne plângem de milă, fără să facem prea multe.”, e de părere Marius Liţă.