Încercările de până acum ale Primăriei de a organiza, împreună cu Ocolul Silvic, un punct de vânzare a lemnului, la cererea câmpulungenilor disperaţi că n-au de unde-şi procura combustibilul solid pentru la iarnă, au eşuat
Subiectul asupra căruia s-a insistat cel mai mult la şedinţa Consiliului Local Câmpulung din 31 august 2017 a fost deschis de social-democratul Cornel Băjan, care a avut o intervenţie în numele cetăţenilor disperaţi că n-au de unde să procure lemn pentru foc, în pragul iernii. Nu este primul care vorbeşte în plen despre necesitatea implicării Primăriei în organizarea unui depozit, în colaborare cu Ocolul Silvic Câmpulung. De la începutul mandatului 2016-2020 n-a trecut decât o iarnă şi au existat două-trei luări de cuvânt pe această temă, aparţinându-i profesorului Constantin Staicu, consilier local PAM, care, însă, n-au primit de la şeful Executivului o soluţionare favorabilă. Acum, corect este să precizăm că Liviu Ţâroiu, cu toate „tinichelele” de coadă, reale ori imaginare, i-a cerut şi fostului prefect Soare, la o şedinţă a Colegiului Prefectural ţinută la Câmpulung, să-l ajute să organizeze această activitate. Erau de faţă şi şefii de la Silvic, însă, de atunci până astăzi, nu s-a întâmplat nimic. Iarna 2017-2018 aduce aceeaşi nelinişte pentru oameni necăjiţi, după cum îi descrie Cornel Băjan pe cei care i s-au adresat cu rugămintea de a le pleda cauza la nivel de Legislativ, care n-au de unde să cumpere lemn pentru încălzirea locuinţelor. „Trebuie să găsim o soluţie. Ştiu că noi nu putem vinde. Dar să ne adresăm cuiva.”, a insistat la şeful Executivului colegul consilier.
Liviu Ţâroiu a reamintit că Direcţiei Silvice i-a făcut o solicitare, împotmolită, însă, în hăţişurile birocraţiei care blochează bunul mers al lucrurilor în ţară. De aceea, eforturile de până acum au rămas la stadiul de încercări. „Încercăm, dar până acum n-am reuşit. Va trebui să vă fac o solicitare, dar este ilegală, fiindcă nu putem să dăm Direcţiei Silvice teren decât cu închiriere, contra cost, şi va trebui să găsim altă soluţie. Ei ne-au solicitat cu titlu gratuit. Trebuie să vedem ce soluţie găsesc, ca să-i punem la dispoziţie un teren, pentru că Ocolul Silvic este cel care poate vinde lemn la preţuri mai mici decât privatul. Pentru că lemnul de foc pentru cetăţeni este subvenţionat de stat, este singurul avantaj pe care îl putem crea cetăţenilor. Cred că o să reuşim destul de repede să stabilim un depozit, dar ei vor să fie împrejmuit, să fie aranjat. Avem în câteva zone în care am putea să le dăm.”, a fost speranţa insuflată de mesajul primarului, sperăm, nu electoral, câmpulungenilor care folosesc lemnul pentru încălzire.
Auzindu-l pe primar că se cramponează de o împrejmuire, Cornel Băjan i-a trântit-o: „Am împrejmuit câinii şi nu putem împrejmui un teren pentru lemne?” „N-am împrejmuit noi câinii.”, l-a contrazis Liviu Ţâroiu, lucrarea fiind finanţată, vorba vine, de colaboratoarele din Germania ale Asociaţiei „Anima”. Altă problemă serioasă, care dovedeşte neseriozitatea celor implicaţi în proiectul noului adăpost, rămas tot la stadiul de împrejmuire. De fapt, primarul a spus-o, încă din primăvara lui 2015, că iubitoarele de animale n-au decât un sfert din banii necesari investiţiei, în jur de 100.000 de euro, şi că restul speră să-i obţină, din donaţii, pe parcurs.
Revenind la subiectul combustibilului solid, pe care, la indicaţia unui coleg de partid, cetăţenii l-ar putea achiziţiona de la un întreprinzător care funcţionează pe strada Mărăşti, de la unităţile militare mai jos, lângă FPSA, Liviu Ţâroiu punea impasul în care se găsesc doritorii pe seama dispariţiei vânzătorilor, care sunt, de regulă, unele şi aceleaşi persoane cu hoţii din pădurile publice ori private. „Din cauza intervenţiei Direcţiei Silvice, nu mai sunt ţigani şi, de aceea, nu mai sunt lemne.”, aducea Ţâroiu elogii lucrătorilor de la Silvic, care, în realitate, sunt departe de a fi stopat furtul de lemne. Şi nici că se va opri până în ziua în care hoţii, mari sau mici, cu căruţă ori cu trailer, nu vor ajunge cu drujbele la stânca muntelui, nemaiavând copaci de doborât. Când Constantin Staicu a adus în discuţie ajutorul naturii dezlănţuite, care, în această vară, a pus la pământ destui arbori, Ionel State şi-a exprimat îndoiala că au zăbovit prea mult în peisaj trunchiurile depistate rapid de căutătorii de „aur verde”, scutiţi de o muncă.