În urmă cu două săptămâni, directorul Spitalului Municipal, repus în funcţie de Liviu Ţâroiu din raţiuni politice, fără legătură cu performanţele profesionale – de vreme ce acesta a dovedit, la greu, contrariul -, ne spunea că tratează la DSP Argeş posibilitatea redeschiderii instituţiei pentru toţi pacienţii. De trei luni, singura instituţie de sănătate publică din Muscel – a doua ca mărime în Argeş -, de ale cărei servicii depind peste 100.000 de locuitori ai zonei, este blocată de tratamentul bolnavilor de COVID-19. Altfel spus, o unitate cu 600 de angajaţi şi 400 de paturi este angrenată în procesul de îngrijire a maximum 30 de infectaţi, deşi numărul comunicat, de câteva ori pe săptămână, de fostul manager Andrei Aron indica nici 20 de pacienţi afectaţi de coronavirus. La începutul săptămânii trecute, erau în jur de 16, în timp ce restul solicitanţilor de servicii medicale băteau drumul la Piteşti. Menţinerea pe mai departe ca inaccesibil muscelenilor a Spitalului Câmpulung reprezintă un atentat la sănătatea, chiar viaţa acestora, în condiţiile în care statisticile lumii au arătat că au murit mai mulţi bolnavi din alte cauze medicale decât COVID-19, fiind privaţi de îngrijire în spitalele de domiciliu. Din nou, prefectul Emanuel Soare demontează o eventuală răspundere a Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, ca instituţie în teritoriu a Ministerului Sănătăţii, indicând drept vinovată conducerea Spitalului Municipal pentru neorganizarea corespunzătoare a activităţii, care să permită o separare impecabilă a tratamentului bolnavilor contagioşi de restul pacienţilor.
Un spital cu 600 de angajaţi şi 400 de paturi, blocat
Acum două săptămâni, abia revenit pe post, Nicolaie Alexe ne dezvăluia că una dintre preocupările sale o reprezenta revenirea Spitalului Câmpulung la paleta de servicii oferite înainte de declararea instituţiei ca centru de tratament al infectaţilor cu coronavirus. I-o cereau mii de musceleni a căror răbdare ajunsese la pragul maxim şi, în plus, i-o cerea şi personalul medical împiedicat să-şi exercite profesia. „Noi am făcut solicitare către Prefectură, şi către DSP, că e păcat să nu dăm drumul spitalului pentru musceleni. Rămâne partea de COVID-19 la Boli Infecţioase. Pentru gravide, în primul rând, este cel mai greu, pentru cei de la Oncologie, Urgenţele. Răspunsul DSP-ul poate să fie şi negativ, pentru că s-ar putea să nu avem circuitele chiar aşa cum trebuie. Vedem cum facem, relocăm la Psihiatrie, ORL şi Oftalmologie partea de COVID, trebuie să facem în aşa fel încât să fie partea de COVID în pavilioane, iar spitalul mare să fie pentru non-COVID.”, ne împărtăşea Alexe cum îşi imagina că se va produce revenirea la normalitatea medicală a unităţii câmpulungene.
Potrivit prefectului Emanuel Soare, Direcţia de Sănătate Publică, în mod justificat, n-a permis până în acest moment primirea la Spitalul Municipal a muscelenilor cu alte probleme medicale decât maladia momentului. Motivul: până vineri, la data conferinţei de presă a şefului Prefecturii Argeş, managerii unităţii câmpulungene nu depuseseră la DSP cererea de aprobare a circuitelor realizate corespunzător, pentru reluarea activităţii în condiţii de siguranţă pentru pacienţi şi cadrele medicale. „Începând cu data de 29 mai, toate spitalele COVID au posibilitatea legală să-şi reînceapă activitatea de tratare a pacienţilor non-COVID, având în vedere că, în toată această perioadă critică, prin care am trecut, de aproape trei luni, pacienţii n-au putut să fie trataţi din cauza pandemiei COVID. Nici până la acest moment, Spitalul Municipal Câmpulung nu a depus către Direcţia de Sănătate Publică solicitarea de aprobare a circuitelor necesare pentru reînceperea activităţii în spital.”, a lămurit prefectul Soare care este cauza privării muscelenilor de servicii medicale la ei acasă. Din neputinţa conducerii de a se mişca pe măsura aşteptărilor beneficiarilor lipsiţi destul de mult timp de posibilitatea firească de a fi trataţi cât mai aproape de casă, suferă o zonă întreagă, pusă pe drumuri până la Piteşti, ca să-şi rezolve până şi cele mai banale intervenţii.
Prefectul este convins că vom asista în continuare la defecţiuni de management
Prefectul Soare pune comportamentul directorului Alexe pe seama unei mentalităţi greu de schimbat în conducerea spitalelor, care persistă în Argeş. Şi persistă întrucât politicul îşi bagă coada inclusiv în chestiuni de viaţă şi de moarte. „Odată cu starea de urgenţă, ministerul a preluat coordonarea spitalelor care se aflau în subordinea autorităţilor locale şi judeţene, prin coordonare care se realizează prin Direcţia de Sănătate Publică. Nu poţi gestiona o criză la nivel naţional, fără să poţi gestiona situaţia din spitale în mod unitar. După încheierea situaţiei de urgenţă, printr-o hotărâre a Parlamentului, a fost modificată Hotărârea de Guvern şi două au fost articolele importante pentru a fi modificate în Legea 55, care a instituit starea de alertă. Faptul că autorităţile locale preiau conducerea spitalelor şi pot emite dispoziţii de demitere sau de numire de manageri de spitale şi a mai fost un articol important, prin care s-a stabilit ca Guvernul României să finanţeze achiziţia măştilor pentru persoanele aflate în dificultate.”, a afirmat prefectul.
Acesta a comentat şi modul în care s-au făcut schimbările la nivelul conducerii spitalelor. „Ministerul avea posibilitatea ca, în momentul în care identifică probleme în modul de gestionare a crizei, să poată face schimbări de management. În Argeş s-au petrecut câteva astfel de schimbări în managementul spitalelor, care au fost argumentate, expuse public şi care, în mod evident, au avut la bază elemente de management defectuos. După încheierea stării de urgenţă, managerii numiţi de către minister au primit ordine noi de continuare a numirii pe perioada stării de alertă, în baza celebrei O.U.G. 70/2020, dată pe 15 mai. Ulterior, pe 18 mai, Parlamentul a aprobat o modificare a Legii 55, care le dădea dreptul autorităţilor locale şi judeţene să facă schimbări de management. În acel moment, în Argeş, s-au emis nişte dispoziţii de renumire a vechilor manageri. Noi, la nivelul Instituţiei Prefectului, am spus că ordinele de numire pe perioada stării de alertă sunt perfect valabile, au un fundament legal, iar O.U.G. 70/2020 este perfect legală, valabilă şi în vigoare. Am insistat că Legea 55 nu anulează O.U.G. 70 şi că managerii puteau să rămână în continuare, pe toată perioada stării de alertă. Desigur că autorităţile locale au posibilitatea să-i demită, probabil, în urma unei evaluări a situaţiei activităţii, evaluare care nu cred că s-a făcut. Ar fi fost o chestiune de bun simţ, dacă numeşti aceiaşi manageri care au fost demişi, să le faci o verificare a activităţii.”, a adăugat Soare.
Din acel moment, manageri demişi de ministrul Sănătăţii – Adriana Molfea, la Spitalul Judeţean, şi Nicolaie Alexe, la Spitalul Câmpulung – au revenit în funcţii. „Din păcate, modul de funcţionare a spitalelor n-a mai fost atât de eficient şi sper ca, în perioada următoare, activitatea managerilor care s-au reîntors la conducerea spitalelor să fie cumva evaluată de autorităţile locale şi judeţene care i-au reinstalat în funcţii, pentru a vedea dacă ceea ce au făcut sau dacă sincopele care au fost prezentate pe larg de către dumneavoastră, legate de modul defectuos de conducere a acestor spitale, s-a justificat sau nu.”, a mai spus Emanuel Soare.
Acesta crede că defecţiunile de management se vor manifesta şi în perioada următoare. „Sper ca autorităţile locale, prin faptul că ele gestionează contractele de management, să fie atente să verifice, să evalueze, astfel încât să ne asigurăm că nu există niciun risc pentru sănătatea publică.”, a încheiat prefectul.
Magda BĂNCESCU