Elena Lasconi a vorbit la întâlnirea cu jurnaliştii, de la sfârşitul săptămânii, despre programul de investiţii pentru perioada următoare, cu accent pe intervalul august-decembrie 2022. „Se vor deschide alte axe pe fonduri europene şi nu vrem să ratăm nimic.”, spunea şefa Executivului.
- O primă propunere o reprezintă extinderea cu aproximativ 8 kilometri şi completarea cu 320 de lămpi LED a sistemului de iluminat public, investiţie aflată în etapa de implementare, cu fonduri europene. Sursa de susţinere financiară a acestei intenţii a municipalităţii o reprezintă Administraţia Fondului de Mediu, iar valoarea maximă nerambursabilă a finanţării alocate per proiect este de 5 milioane de lei. „Acest lucru se putea face prin proiectul depus înainte de a fi eu primar. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că fostului primar i s-a părut complicat. Puteam să avem toate cablurile îngropate, stâlpii să fie coliniari şi la distanţe egale, să nu ne mai trezim cu ei pe mijlocul trotuarului. Şi puteau să facă extinderea pe toate străzile pe care nu există iluminat. Pentru cei 8 kilometri pe care noi nu avem deloc iluminat vom depune un proiect, dar şi completăm actualul sistem cu 320 de lămpi LED.”, relata Elena Lasconi.
Ce stă la baza deciziei de completare a reţelei care se va înnoi prin intermediul investiţiei de un milion de euro, aflate momentan în stadiul de verificare a proiectului tehnic? „În momentul în care s-a elaborat studiul de fezabilitate pentru sistemul de iluminat, s-au numărat doar becurile care erau montate, nu şi stâlpii care n-aveau becuri montate pe ei. Completarea se face la sistemul actual.”, a dezvăluit city-managerul Ioana Marcu motivul halucinant pentru care autorităţile sunt forţate să îmbunătăţească lucrarea care se pregăteşte.
- P.O.I.M. alocă finanţări autorităţilor publice care au în responsabilitate servicii publice de interes local în vederea aplicării unor măsuri pentru producerea energiei din surse regenerabile. Valoarea maximă nerambursabilă a finanţării alocate per proiect este de 29.214.500 lei, echivalentul a 5.950.000 euro.
„Este un proiect care nouă ne place foarte mult şi pentru care ne vom bate foarte tare. Dacă vom face acest lucru, vom putea să dotăm toate şcolile din Câmpulung, Primăria şi instituţiile subordonate cu centrale pe curent electric, cu pompe de căldură, plus iluminatul public. Cred că vom fi primul oraş din ţară care va putea avea staţii de încărcare electrice fără bani, datorită acestui proiect care va fi foarte important pentru noi: panouri fotovoltaice, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Vrem să punem panouri fotovoltaice pe un izlaz. În aceşti bani intră şi împrejmuirea, şi camere de supraveghere, şi tot ce trebuie, ca la carte. O să putem produce consumul de energie electrică pe care îl avem acum.”, spunea Elena Lasconi.
Potrivit administratorului public Ioana Marcu, „o să producem fix cât ne trebuie pentru tot iluminatul public şi toată energia electrică pentru subordonate, şcoli, Muzeu, Bibliotecă etc. Acest P.O.I.M. face parte din vechiul exerciţiu financiar al Uniunii Europene. Programul Operaţional Infrastructură Mare se transformă în Dezvoltare Durabilă. Însă din cauza situaţiei critice din Europa, în care a explodat preţul energiei electrice, au suplimentat şi au deschis noi axe de finanţare, pentru ca UAT-urile să-şi dezvolte surse de producere de energie electrică pentru consum propriu. La nivelul ţării s-au alocat 500 de milioane de euro pentru acest lucru. Noi, ca municipiu de rang II, suntem eligibili pentru o finanţare de 6 milioane de euro.”
„Pe care vrem să-i folosim, a precizat Elena Lasconi. Şi nu ne oprim aici, pentru că, atunci când se va deschide altă axă – pentru panouri fotovoltaice vor mai fi -, vrem să depunem şi pentru a pune pe acoperiş, de exemplu, la Şcoala fostă nr.7, care se pretează. Exclus să putem face acest lucru în centru. Pe toate clădirile pe care le avem şi pe care vom putea pune panouri vom face acest lucru.”
Axa vizată de municipalitate se deschide pe 30 septembrie 2022.
- În domeniul Sănătăţii, municipalitatea şi-a propus să fructifice oportunitatea de finanţare prevăzută pentru echipamente şi materiale destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale. În acest caz, valoarea maximă nerambursabilă a finanţării alocate per proiect este de 35.214.202 lei, echivalentul a 7.158.088 euro.
Pentru rectificarea bugetară programată în această lună, cei de la Spitalul Câmpulung au trimis Primăriei o adresă prin care au solicitat bani pentru două maşini de spălat rufe profesionale şi uscător profesional. „Toate aceste lucruri se pot lua pe P.N.R.R. Şi iei lucruri de top. Tot ce ţine de curăţenie poţi finanţa prin P.N.R.R.”, preciza Elena Lasconi.
Ioana Marcu spunea că deja s-a luat legătura cu persoane care ştiu foarte bine cum funcţionează acest ghid, ca să ajute Primăria la elaborarea unei cereri de finanţare impecabile.
- P.N.R.R. acordă fonduri şi pentru unităţile de asistenţă medicală ambulatorie, putând fi accesată o finanţare maximă pentru un proiect de 15.648.289,96 lei, echivalentul a 3.180.870 euro. „La Policlinică aş vrea foarte mult să avem un etaj doar de imagistică. Să nu mai fie radiologia aceea din 1973. Ne trebuie aparat pentru radiologie, endoscop, colonoscop, mamograf, ecograf pentru copii, computer tomograf, tot să fie pe etajul respectiv. O să încerc să mai fac rost de bani din sponsorizări, deja am vorbit cu mai multe ONG-uri mai mari, inclusiv cu „Salvaţi copiii”, ca să facem tot ce înseamnă zugrăveală, tarkett, ca să arate la fel ca Pediatria de la Spitalul Municipal. Şi doar să dotăm acel etaj.”, a precizat Elena Lasconi.
- Tot prin P.N.R.R., care are un capitol destinat Managementului Deşeurilor, pot fi procurate maximum 50 de insule ecologice digitalizate. Un proiect de acest tip poate absorbi o finanţare maximă de 2.927.102,50 lei, echivalentul a 595.000 euro. Insulele ecologice sunt „destinate efectiv zonelor de blocuri, trebuie să fie una la minimum 200 de locuinţe. În momentul în care se montează, fiecare familie primeşte o cartelă. Zona va fi închisă. Fără cartelă nu mai poţi arunca nimic. Va exista cameră de luat vederi şi se va vedea dacă gunoiul nu s-a aruncat în containerul corespunzător.”, a explicat Ioana Marcu.
În toate zonele aflate la marginea oraşului, unde sunt drumeaguri, s-a inclus extinderea iluminatului, pe considerentul că existenţa acestei utilităţi va mai descuraja practica aruncării gunoiului la întâmplare. - Înfiinţarea C.A.V. – Centre cu Aport Voluntar (prin ADI) este, de asemenea, în intenţia Primăriei Câmpulung, întrucât există posibilitatea accesării, prin P.N.R.R., a unei finanţări de 4.683.364 lei, echivalentul a 952.000 euro, cuantumul maxim acordat pentru un proiect. „Cumva ghidul precizează că un centru cu aport voluntar se deschide la 50.000 de locuitori. Noi nu avem 50.000 de locuitori şi va trebui să aplicăm în parteneriat cu ADI Servsal. Dacă ai deşeuri din materiale de construcţie, o canapea veche, haine, metale, mergi la acest centru. În momentul în care intri, îţi cântăreşte, efectiv, maşina cu totul şi, la ieşire, vede cât ai lăsat. Declari ce tip de deşeu ai lăsat şi ţi se taie factură.”, spunea Ioana Marcu. „Plus că se verifică cu cameră de supraveghere ca să nu duci bateria chiuvetei unde duci molozul.”, a completat Elena Lasconi.
- Autorităţile noastre sunt atente şi la capitolul Managementul Apei din P.N.R.R., care sprijină conectarea populaţiei cu venituri mici la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare existente. Astfel, se dau fonduri pentru lucrări de branşare a gospodăriilor la sistemul public existent de alimentare cu apă şi pentru lucrări de racordare a gospodăriilor la cel de canalizare. Suma eligibilă va fi determinată în momentul în care ghidul final va fi publicat.
„Noi ne-am gândit s-o facem la blocurile uzinei. De ce vrem s-o facem acolo? Edilul va începe să debranşeze de la apă foarte multe blocuri sau scări de bloc. Oamenii nu doresc să plătească, pentru că văd că nu li se întâmplă nimic. În schimb, îşi plătesc telefonul mobil, îşi plătesc cablul, plătesc gazul şi curentul căci, altfel, li se taie, doar că la apă nu s-a întâmplat acest lucru. Şi atunci, pentru câmpulungenii persoane defavorizate, cum ar fi câmpulungenii care locuiesc la blocurile uzinei, vom putea să facem pe fonduri europene instalaţia de branşare la fiecare în parte. Ştiu că există pe scară oameni de rea credinţă care, pur şi simplu, nu doresc să plătească. Şi pentru acele persoane toată scara are de suferit. Noi vom putea face pe fonduri europene branşament separat pentru fiecare. Dacă un cetăţean de pe o scară a unui bloc al uzinei n-a plătit, doar acestuia i se taie apa.”, este esenţa proiectului.
De asemenea, dacă există persoane defavorizate în zone în care s-a introdus reţea de apă şi canalizare, care nu şi-au permis să-şi facă branşament şi să-şi adică utilitatea în casă, sunt rugate să contacteze Primăria Câmpulung. De la Edilul s-a predat o listă scurtă cu persoane în vârstă care nu şi-au permis branşarea la reţea şi care se descurcă cu fântâna şi WC-ul în fundul curţii. Instalaţia le va fi plătită prin proiectul Primăriei.
Norocul Primăriei Câmpulung cu acest capitol din P.N.R.R. este că extinderea sistemelor de apă şi canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenţi este o prioritate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene. Autorităţile câmpulungene ţintesc branşarea fiecărei gospodării din Câmpulung, prin investiţii de aproximativ 12 milioane euro (59.034.000 lei).
- „Valul Renovării”, componenta P.N.R.R. care finanţează investiţiile de eficientizare energetică”, se redeschide. Primăria Câmpulung este pregătită pentru a se înscrie în runda a doua de finanţare, având realizate studiile pentru a depune proiecte de peste 120 milioane de lei. 15 dintre aceste proiecte sunt tot pentru eficientizarea energetică a unor blocuri. Însă sistemul funcţionează după principiul „primul venit, primul servit”, iar ghidurile n-au fost încă publicate.
„Până la sfârşitul anului, putem depune proiecte cu o valoare de peste 250 milioane de lei. În paralel, suntem atenţi la ceea ce se va lansa pe P.O.R.: monumente, învăţământ, mobilitate şi regenerare urbană durabilă. N-am fi putut să facem nimic dacă nu ne-am fi ocupat anul trecut, în timp ce ne înjura toată lumea că nu facem nimic. Noi făceam „curăţenie” în documente. Şi făceam documente. Dacă nu începi de la cadastre, ridicările topo şi alte studii, nu poţi să depui nimic. Toate studiile pe care noi le depunem ca să primim finanţare sunt eligibile şi se suportă din fonduri europene. Cheltuiala cetăţeanului din Câmpulung pentru toate aceste lucruri este zero.”, transmite Elena Lasconi.
Magda BĂNCESCU