În timp ce deţinătorii de firme din Câmpulung, din disperare că nu găsesc angajaţi, au pus ochii pe tinerii din comunităţile de romi muscelene, ca să-şi salveze afacerile, Liviu Ţâroiu era convins că găseşte 600 de muncitori pentru turcul dispus, la nivel de teorie, să deschidă o fabrică în Grui
După ce a consultat oferta de locuri de muncă din paginile Evenimentului Muscelean, variată şi bogată cum n-a fost niciodată, senatorul Gheorghe Marin l-a chemat la el pe Marian Neagoe, preşedintele Partidei Rromilor pe zona Muscel, ca să discute chestiunea ajutorului social. Adică să aducă la cunoştinţa beneficiarilor că, de la anul, „înţarcă bălaia” pentru îndărătnici şi pentru părinţii elevilor chiulangii. Întrevederea s-a consumat într-o zi de sâmbătă şi ce au discutat cei doi a povestit liderul Neagoe la o conferinţă de presă. „Am fost chemat la domnul senator Marin (…), care avea Evenimentul Muscelean în faţă şi… ziarul plin de oferte de locuri de muncă! „Mariane, ce faci?”, m-a întrebat. La dânsul au ajuns foarte mulţi patroni, care i-au cerut insistent să refacă Legea ajutorului social, pornind de la alte realităţi.”, a dezvăluit acesta motivul convocării.
Realitatea anului 2001, când a fost dată această lege, care, în timp, a generat un fenomen periculos – tineri cât uşa, în stare să sară la gâtul celui care le face o ofertă de angajare -, a fost o necesitate impusă de lipsa locurilor de muncă. „Asistenţa medicală nu putea fi asigurată dacă omul nu era prins în ajutorul social. Aşa a apărut această lege. Dar asta a fost acum 16 ani. N-o spun numai romilor, o spun tuturor celor care sunt în ajutorul social. Acum, trăim într-o altă realitate. Există o ofertă foarte variată şi foarte bună de locuri de muncă. Numai că mulţi dintre dumneavoastră – li s-a adresat Neagoe, prin intermediul presei, asistaţilor social – preferă să stea în ajutorul social decât să muncească. Să nu mă înţelegeţi greşit! Nu sunt împotriva ajutorului social şi n-am fost niciodată. Dar părerea mea este următoarea: ajutorul social să-l primească bătrânii, bolnavii, nevoiaşii, nu tinerii între 25 şi 40 de ani. Economia României suferă din cauză că nu avem muncitori. (…) Acestea au fost cuvintele domnului senator Gheorghe Marin, am fost întru totul de acord cu dumnealui şi trebuie să înţelegeţi că vremea ajutorului social a trecut. E timpul să mergeţi la muncă.”
Ca să fie mai convingător, acesta a reluat în mesajul său destinat celor care nu înţeleg decât de „bâtă” hotărârile primarilor de la Bughea de Jos, Bughea de Sus şi Lereşti, din câte a înţeles acesta. „Acelea puţine care sunt, măcar faceţi-vă orele de muncă! Datoria mea este să vă avertizez, ca preşedinte al vostru, în privinţa a ceea ce vă aşteaptă. Vă aşteaptă lucruri bune dacă mergeţi la şcoală şi la muncă. Dacă rămâneţi în ajutor social… legea va fi schimbată. Una dintre proiecţiile noii legi a ajutorului social, aflate pe masa ministrului Muncii, descrise de domnul senator Marin, sună aşa: părinţii ai căror copii nu au frecvenţă şcolară peste 90% vor pierde ajutorul social. Când va ieşi Legea Pensiilor, va ieşi şi noua Lege a ajutorului social. Îmi fac datoria să vă pregătesc din timp. Ai refuzat două locuri de muncă, ţi se taie ajutorul social. Aceste lucruri au apărut ca o necesitate corectă, viabilă, justă a patronilor care sunt nevoiţi să aducă forţă de muncă din alte locuri.”, a continuat Marian Neagoe.
Unii dintre angajatorii câmpulungeni, în ale căror societăţi lucrează în jur de 1.000 de salariaţi, iau serios în calcul varianta mutării afacerii în altă parte a ţării. „Au fost nevoiţi să aducă lucrători de la Călăraşi, de la Ploieşti, să-i ţină la hotel şi să le plătească diurnă. Nu este corect faţă de oamenii care lucrează cinstit. Dacă firmele pleacă în altă parte, cei care au muncit până atunci acolo ce fac?! După ce că nu vin bani la bugetul Câmpulungului, fiindcă marile întreprinderi s-au închis…, trebuie să conştientizăm că trebuie să mergem la muncă. Nu te forţează nimeni, dacă nu eşti beneficiar de ajutor social. E treaba ta, viaţa ţi-o faci cum vrei. Dar dacă eşti beneficiar de ajutor social, trebuie măcar să prestezi zilele de muncă în folosul comunităţii. Marea majoritate a comunelor din Nordul judeţului, excluzând Albeşti şi Măţău, au cel puţin 500 (minimul la Lereşti) de cetăţeni de etnie romă. România, pe lângă resursele naturale, are o resursă mai preţioasă decât aurul: forţa de muncă foarte tânără. Patronii cu care am vorbit îmi reproşează: „Mariane, tu şi primarii îi protejaţi!” Nu-i protejez eu, poate legea. Legea a fost bună atunci, dar nu mai este de actualitate acum. Patronii cu care am vorbit sunt dispuşi să meargă la Guvern şi să ceară să aducă forţă de muncă din Afganistan, din Pakistan, care va fi şi ieftină. Când te vei trezi că vrei să munceşti, nu mai ai unde. Nu vreau să mai veniţi la mine la birou şi să vă plângeţi, cei care aveţi 50 de ani, că n-aveţi o pensie, n-aveţi nimic. Dacă n-ai muncit, statul n-are cum să-ţi dea pensie.”, a fost mesajul lui Marian Neagoe, care nu-i va impresiona pe minoritarii cu dureri în cot de secătuirea rezervelor naţionale, situaţie care le va afecta şi lor ajutoarele într-o bună zi.
Dacă au fost patroni musceleni încăieraţi la propriu de cetele de rudari pe care au îndrăznit să-i cheme la muncă, sigur nu le va produce nicio emoţie apelul lui Marian Neagoe. Dar, spre binele general, tragem nădejde că o modificare reală şi serioasă a legii care a transformat România într-o ţară de trântori va genera ceva agitaţie în cătunele în care, intrat cu îndemnul de a merge la muncă, sunt şanse să ieşi „şifonat” rău de tot.