O posibilă explicaţie pentru care oficialii de la Transporturi ocolesc în răspunsurile lor drumul naţional Câmpulung – Curtea de Argeş ar putea-o constitui absenţa acestei şosele din evidenţele instituţiei. Altfel nu ne explicăm cum au păţit-o şi alţi solicitanţi de informaţii legate de o eventuală reabilitare a arterei – dacă există aşa ceva în planurile ministerului -, de a li se prezenta un răspuns din al cărui conţinut referitor la mai multe subiecte de infrastructură a fost eliminat „spinul” reţelei rutiere din judeţ. Aşa cum nu le-a convenit să fie chestionaţi de către membrii Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul” pe tema reparaţiilor care se lasă revoltător de mult aşteptate, tot aşa nu le-a convenit întrebarea adresată de un parlamentar de Argeş, interesat şi el, la fel ca A.S.C.M., să ştie dacă şi când ruta va fi adusă la o condiţie decentă. Reamintim că, în această vară, asociaţia înfiinţată din dorinţa de a ridica Muscelul din starea de izolare în care a fost adus, şi din interior, şi din exterior, a derulat o corespondenţă, printre numeroasele instituţii ale statului, şi cu Ministerul Transporturilor, căruia i-a prezentat – deşi oamenii săi ar fi trebuit să ştie – starea cumplită în care se află nu unul, ci toate drumurile naţionale care străbat Nordul judeţului Argeş. Dacă în cazul DN 73, Piteşti – Câmpulung – Braşov s-a produs o opintire greoaie după 50 de ani de la construcţia lui, o jumătate de secol de aşteptare în cazul şoselei DN 73 C, Câmpulung – Curtea de Argeş, de pildă, înseamnă dispariţia ei de pe harta rutieră a judeţului. Dezastrul în materie de infrastructură este completat de DN 72A, Câmpulung – Târgovişte, până la intrarea în judeţul Dâmboviţa, şi Drumul Naţional 73D, Câmpulung – Mioveni (prin Boteni – Hârtieşti – Vultureşti – Davideşti). Cum numai DN 73 va figura, la finele anului viitor – zic oficialii de la minister – cu titlu de realizare, răspunsul lor pentru A.S.C.M. s-a limitat la acesta, punctele deranjante din adresă, adică cele referitoare la investiţii pe care n-au de gând să le întreprindă prea curând, fiind ocolite. La fel i s-a întâmplat, înaintea experienţei amare trăite de membrii Asociaţiei, deputatului argeşean USR Ionuţ Moşteanu, care, pe la începutul anului, a întrebat ministerul despre planurile pe care le are în privinţa câtorva drumuri din judeţ.
Deputatul Ionuţ Moşteanu
Răspunsul ministerului ocoleşte drumul Câmpulung – Curtea de Argeş şi în cazul deputatului Ionuţ Moşteanu
„Industria din Argeş are nevoie de predictibilitate pentru planificarea investiţiilor. Din acest motiv, vă rog să îmi transmiteţi, pentru fiecare obiectiv – cele patru drumuri care au constituit subiectul întrebării formulate de deputatul Ionuţ Moşteanu către ministrul Răzvan Cuc, de la Transporturi – următoarele detalii: situaţia curentă, etapele care se vor derula anul acesta, termenele estimative pentru fiecare fază intermediară a fiecărui proiect.” Acesta punctează în adresa destinată mai-marelui de la Transporturi care sunt principalele proiecte de investiţii în infrastructura rutieră a judeţului:
=Autostrada A1 Piteşti – Sibiu: obiectiv de investiţii de importanţă naţională;
=Modernizare DN 73 Piteşti – Câmpulung – Braşov: obiectiv de investiţii cu anumite blocaje legate de acordul de mediu şi de adiţionarea contractului de lucrări;
=Modernizare DN 67B Scoarţa – Piteşti: obiectiv de investiţii care are contractul de execuţie semnat din 2014, dar nu s-au demarat încă lucrările;
=Modernizare DN 73C Câmpulung – Curtea de Argeş: necesită modernizare urgentă, este într-o stare deplorabilă.
În încercarea de a-i convinge pe şefii de la Transporturi să înceapă sau să continue într-un ritm alert lucrările în derulare, parlamentarul insistă asupra importanţei infrastructurii rutiere pentru industria judeţului, „Argeşul fiind al doilea exportator al ţării, după Bucureşti.”
Răspunsul ministrului Răzvan Cuc cuprinde câteva lămuriri despre DN 73, DN 67B şi Autostrada Sibiu – Piteşti. Nimic despre Câmpulung – Curtea de Argeş, de parcă nici n-ar fi existat în enumerarea de şosele care îl interesau pe autorul solicitării. Alăturând atitudinea manifestată faţă de documentul transmis de A.S.C.M. aceluiaşi for, desconsiderat de destinatar prin maniera deficitară de răspuns, celei în care a fost tratată intervenţia unui parlamentar, tragem concluzia că eliminarea drumului Câmpulung – Curtea de Argeş din explicaţiile ministerului este, fără dubiu, intenţionată. Nu există nici cea mai mică intenţie de a pune această cale de acces pe lista de investiţii capitale într-un viitor rezonabil, prin urmare, n-au ce informaţii să prezinte public.
Deputatul Moşteanu a mai avut o acţiune în ideea de a-i face pe cei care decid soarta Transporturilor să se răzgândească finanţând o lucrare capitală, în locul jalnicelor plombări executate când sunt strânşi cu uşa. Amendamentul depus de acesta n-a fost susţinut de niciun coleg parlamentar din Argeş. Moşteanu a propus „alocarea de credite bugetare pentru proiectul „Modernizarea DN 73C Câmpulung – Curtea de Argeş” cu valoarea de 3.000.000 lei. Sursa de finanţare identificată de acesta consta într-o diminuare a bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale alocat Programului Naţional de Dezvoltare Locală cu suma precizată mai înainte. „Acest drum aflat momentan într-o stare deplorabilă are nevoie de lucrări ample de consolidare în câteva zone de alunecări de teren. Alocarea acestei sume în 2017 ar permite contractarea şi demararea unui studiu de fezabilitate.”, a fost argumentul deputatului Moşteanu, care, din păcate, n-a mişcat pe nimeni.