Pe lângă plângerile depuse la Parchet împotriva afaceristului moldovean care credea că dă lovitura la Câmpulung, dislocându-şi business-ul tocmai de la Iaşi la „ţară”, într-o zonă fostă industrială, cu spaţiu gârlă, ministrul Mediului aduce vorba, în trecere, într-un document oficial, şi despre cercetările având ca obiect activitatea personalului Agenţiei de Mediu Argeş, care i-a eliberat autorizaţiile lui Tofan. Care este rezultatul acestor cercetări, cine şi de ce se face vinovat… nu se ştie, şefa de la Mediu limitându-şi informarea, la solicitarea unui parlamentar argeşean, la remarca potrivit căreia „faptele constatate şi suspectate ca fiind abateri disciplinare sau infracţiuni au fost şi vor fi comunicate organelor competente”. În luna martie a acestui an, deputatul USR Ionuţ Liviu Moşteanu s-a adresat cu o interpelare Ministerului Mediului, condus la acel moment de argeşeanul Daniel Constantin. În conţinutul solicitării înaintate forului cu responsabilităţi în chestiunea rezolvării unei grave probleme de mediu, peste care, momentan, s-a aşternut liniştea, acesta îşi manifestă interesul pentru strategia Ministerului – dacă există una şi, cel mai probabil, nu există – de a gestiona o situaţie scăpată de sub control, pe care oamenii săi din teritoriu au avizat-o în condiţii pentru care au ajuns în prezent să fie anchetaţi. Legătura moldoveanului Vasile Tofan cu Câmpulungul constă, pe lângă cele aproximativ 2.400 de tone de deşeuri lăsate ca amintire muscelenilor -, pe care nici gând să le mai ridice vreodată, cu toate notificările autorităţilor de mediu -, în cele două dosare penale aflate pe rolul Judecătoriei Câmpulung. Afaceristul, apărat frenetic de aleşii locali şi cea mai mare parte a presei, înainte să-i bubuie, la propriu, business-ul toxic, dă socoteală, ca inculpat, alături de firma sa, Global Eco Center, în cele două procese, în care este judecat pentru maniera halucinantă în care a gestionat o activitate cu un grad ridicat de periculozitate pentru sănătatea câmpulungenilor.
Interpelarea insistă pe solicitarea trimisă de Minister Parchetului de a-i cerceta pe cei care au semnat autorizaţia de mediu şi revizuirea ei
În intervenţia sa scrisă către şeful Ministerului Mediului, parlamentarul de Argeş începe cu prezentul – adică depozitarea în condiţii precare, pe amplasamentul binecunoscut, hala de la stradă, situată la intrarea de la Poarta 1 a fostei Uzine ARO, a unei cantităţi declarate de circa 2.400 de tone de reziduuri de toate naţiile, care, în realitate, este posibil să fie mult mai mare – şi continuă cu ce s-a întâmplat în trecutul recent, înainte de abandonarea stocurilor aduse la Câmpulung de patronul pus la adăpostul insolvenţei. Redăm în continuare câteva fragmente din interpelarea deputatului argeşean, care a beneficiat de un răspuns oferit de succesoarea în funcţie a lui Daniel Constantin, căzut în dizgraţia şefilor de partid şi coaliţie.
„Pe 17 septembrie 2010, reprezentanţii IPJ Ilfov au constatat eliminări necorespunzătoare de deşeuri periculoase la depozitul de la Glina de către Global Eco Center, fiind sesizată Garda de Mediu.”, punctează parlamentarul momentul intrării în scena musceleană a ieşeanului pasionat de deşeuri, care a comis-o la foarte scurt timp de la instalarea calabalâcului în curtea „Câmpulungul Industrial Park”, afumat zdravăn, trei ani mai târziu, pe 2 octombrie 2013, când, în aşteptarea musafirilor de la Garda de Mediu, gazdele au făcut o curăţenie drastică. Nici până în prezent nu se ştie cât şi ce a ars din cele 3.720 de tone declarate a fi fost depozitate la acel moment în hală. Doar că, vorba fostului şef al ISU Argeş, ardeau de-a valma mii de substanţe.
„Sesizat în urma acestui incident, Corpul de Control al Ministerului Mediului a finalizat, în iulie 2014, cu concluzii foarte dure, un raport care a vizat atât Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, cât şi activitatea SC Global Eco Center. Corpul de Control a constatat că autorizaţia de mediu, emisă în 2010, cât şi revizuirea acesteia din 2012 s-au eliberat fără respectarea prevederilor legale. Oficialii de la Minister au trimis o solicitare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care au cerut: „efectuarea cercetărilor pentru posibile fapte de abuz în serviciu şi/sau neglijenţă în serviciu, săvârşite de semnatarii autorizaţiilor de mediu, în procedurile de eliberare ale acestor acte de reglementare.”
În urma acestor evenimente, firmei i-a fost anulată autorizaţia de mediu şi s-a întocmit un program de evacuare a deşeurilor, finalizarea fiind stabilită pentru octombrie 2016. Controalele ulterioare au constatat că firma nu respectă graficul stabilit, deşeurile fiind, de fapt, abandonate de firma care, în decembrie 2014, a intrat în insolvenţă.”, continuă interpelarea deputatului Moşteanu. El a inserat în documentul înaintat Ministerului Mediului şi demersul declanşat de Landmark Management, care, pe întreaga durată a anului 2016, a derulat o campanie de notificare a generatorilor de deşeuri de a le ridica de pe proprietatea sa.
„Analizând datele furnizate de reprezentanţii Landmark Management, referitoare la condiţiile de depozitare a deşeurilor, putem spune că riscul de a se produce un dezastru ecologic este foarte mare. Domnule ministru, vă solicit să luaţi toate măsurile necesare pentru ca aceste deşeuri să fie preluate şi depozitate în condiţii care să garanteze protecţia totală a mediului. De asemenea, vă solicit să elaboraţi o strategie care să prevadă atât măsuri de prevenire a apariţiei acestor situaţii nedorite, dar şi măsuri de optimizare a modului de acţiune în aceste cazuri. Nu este normal să avem deşeuri abandonate de o firmă la şapte ani de când au apărut primele suspiciuni referitoare la legalitatea activităţii acelei firme!
Vă rog să îmi comunicaţi ce măsuri se iau în acest sens şi care este calendarul de acţiuni pe această problemă.”, încheie deputatul Moşteanu, cu precizarea ca răspunsul să-i fie transmis în scris.
Amenzi de aproape 6 miliarde încasate pentru maniera halucinantă în care îşi derula afacerea la Câmpulung
Răspunsul scris, sosit o lună mai târziu, i-a fost furnizat de către înlocuirea lui Daniel Constantin la conducerea Ministerului Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu. Aceasta îşi construieşte punctul de vedere pe evenimentele consumate după incendiul din 2 octombrie 2013, izbucnit la depozitul lui Tofan, enumerând vizitele întreprinse de comisarii instituţiei pe platforma de la Câmpulung, toate urmate de măsuri şi sancţiuni în sarcina Global Eco Center.
„În anul 2013, Garda Naţională de Mediu a efectuat două acţiuni de inspecţie şi control, în timpul cărora au fost dispuse patru măsuri, cu termene pentru conformare, şi s-a aplicat o sancţiune contravenţională în valoare de 100.000 de lei (conform art.96, alin.3, punct 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare), pentru nerespectarea prevederilor autorizaţiei de mediu.
În anul 2014, Garda Naţională de Mediu a efectuat trei acţiuni de inspecţie şi control, în timpul cărora au fost dispuse şase măsuri, cu termene pentru conformare, şi au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, dintre care una în valoare de 100.000 lei (conform art.96, alin.3, punct 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare), în sensul că operatorul economic nu a depus, în termen de 60 de zile de la încetarea activităţii, bilanţul de mediu la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Cea de-a doua sancţiune, „avertisment” pentru nerealizarea în totalitate şi la termen a măsurilor impuse la controlul anterior.”
În anul 2015 – după deschiderea, în decembrie 2014, a procedurii generale a insolvenţei împotriva SC Global Eco Center SRL -, au fost întreprinse încă trei controale, nefiind aplicate sancţiuni contravenţionale. Dar societăţii ieşene şi patronului său i s-au impus trei obligaţii, cu termene până la care trebuiau îndeplinite.
2016 a însemnat în relaţia moldoveanului cu autoritatea de mediu cu atribuţii de control alte două inspecţii şi încă trei măsuri de îndeplinit, plus o sancţiune contravenţională de 100.000 de lei, aplicată pentru nerespectarea obligaţiilor impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului Argeş la data de 31 octombrie 2014.
„În luna februarie 2017 – continuă răspunsul ministrului Mediului -, Garda Naţională de Mediu a efectuat o nouă acţiune de inspecţie şi control, pe durata căreia a constatat că deşeurile nu au fost eliminate, recipientele prezentând un grad mare de uzură, din cauza scurgerii apei din precipitaţii prin tavanul halei, inclusiv depozitarea amestecată a deşeurilor pe două nivele, toate acestea prezentând riscul de producere a unor efecte negative asupra calităţii factorilor de mediu, vieţii şi sănătăţii populaţiei din zonele limitrofe. (…) Au fost impuse trei măsuri, cu termene pentru conformare, astfel:
=Evacuarea deşeurilor stocate în incinta SC Landmark Management SRL de către SC Global Eco Center SRL să fie efectuată prin operatori economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului;
=Obligativitatea prezentării de către SC Global Eco Center SRL la sediul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul General a documentelor justificative cu privire la cantităţile de deşeuri stocate pe tipuri şi categorii (pe coduri de deşeu), inclusiv operatorii economici de la care au fost preluate aceste deşeuri;
=Sigilarea accesului în cele două amplasamente pe care sunt stocate deşeurile.
Pentru neconformităţile constatate a fost aplicată o sancţiune contravenţională în valoare de 40.000 de lei (în conformitate cu art.26, alin.1 din Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor), pentru depozitarea neconformă a deşeurilor periculoase.”
Completăm informaţiile furnizate de şefa de la Mediu parlamentarului argeşean cu alte date din istoricul sancţiunilor încasate la Câmpulung de Vasile Tofan şi anume amenzile în valoare de 250.000 de lei aplicate înainte de incendiu. Astfel, în total, moldoveanul a acumulat sancţiuni în sumă de 590.000 de lei. Aproape 6 miliarde de lei vechi, pentru cei trei ani de acţiune şi patru de inacţiune.
„S-au reţinut şi anumite aspecte ce fac obiectul unor cercetări îndreptate către personalul Agenţiei de Protecţie a Mediului Argeş”
În afară de amenzi, Tofan a fost „căpăcit” şi cu nişte plângeri penale. Două făcute de Garda de Mediu. Instituţia a sesizat organele de cercetare penală în două situaţii. În 2014, pentru „nesupravegherea instalaţiilor, a echipamentelor tehnologice de tratare şi neutralizare a deşeurilor” (conform articolului 98, paragraf 1, punct 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare). Şi în 2015, pentru „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfăşurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase” (conform articolului 63, alineat 1, litera b din Legea 211/2011, privind regimul deşeurilor).
La finele lunii aprilie, Garda Naţională de Mediu avea programată o acţiune de verificare a modului de realizare a măsurii de evacuare a deşeurilor impusă firmei Global Eco Center, rămânând ca, în caz de neconformare a agentului economic, să semnaleze Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea demarării procedurilor specifice.
Încheiem prezentarea răspunsului ministrului Graţiela Gavrilescu cu verificarea întreprinsă de Serviciul Corp Control al Ministerului Mediului, care şi-a axat analiza asupra: modului de respectare a prevederilor legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului de către deţinătorul depozitului de otrăvuri de la ARO, modului de emitere de către Agenţia de Protecţia Mediului Argeş a actelor de reglementare pentru Global Eco Center şi asupra modului în care au fost efectuate verificările cu privire la activitatea desfăşurată de firma lui Tofan.
„În urma verificărilor privind procedura de emitere a Autorizaţiei de mediu nr.106/05.05.2010, revizuită pe 20.07.2012, s-au reţinut şi anumite aspecte ce fac obiectul unor cercetări îndreptate către personalul Agenţiei de Protecţie a Mediului Argeş în exercitarea funcţiilor publice şi/sau a sarcinilor de serviciu, sub aspectul legalităţii, regularităţii şi oportunităţii, în vederea identificării şi corectării deficienţelor şi abaterilor, stabilirii responsabilităţilor, precum şi a analizării cauzelor deficienţelor şi abaterilor constatate, pentru prevenirea producerii acestora.
Astfel, ca urmare a acţiunii de control, faptele constatate şi suspectare ca fiind abateri disciplinare sau infracţiuni au fost şi vor fi comunicate organelor competente, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.”, încheie viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.