În zi de mare sărbătoare pentru ortodoxia românească, la Mausoleul Mateiaş, zecilor de vizitatori dornici să vizioneze colecţiile şi scenele de război reconstituite în interiorul edificiului comemorativ li s-a oferit un „supliment” cultural, prin evenimentul editorial organizat de Muzeul Municipal Câmpulung, în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie. Marţi, 15 august, după cum ne-am putut convinge şi noi, au fost destui români care au dat ascultare îndemnului preoţilor de a petrece Adormirea Maicii Domnului nu la grătar, cu muzici, mâncare şi băutură, ci în meditaţie şi linişte sufletească. Cei care au pus câştigul spiritual înaintea distracţiilor, cu consumul aferent, fenomen ţintit de guvernanţi, atunci când au sporit calendarul de zile libere de peste an, s-au oprit, în peregrinările lor prin Muscel, cel mai probabil, la obiectivele de cult creştin de care zona nu duce lipsă, şi la splendidul monument de la margine de Câmpulung. La ceasul prânzului, când administratorii Mausoleului erau pregătiţi să primească oaspeţi la manifestarea programată de Sfânta Maria, oficialităţilor, puţine, din păcate, după cum le este obiceiul, li s-au alăturat turiştii curioşi să asiste la acţiunea ce a recreat o secvenţă din atmosfera confruntărilor de acum un secol. Detaşamentul „Mateiaş” al Muzeului Municipal Câmpulung a fost completat, în calitate de gazde, de viceprimarul Mărgărin Blidaru şi câţiva colegi consilieri. A salvat momentul, în faţa musafirilor de la Piteşti, cu prezenţa lor consistentă şi interesul manifestat pentru ce au avut de spus oamenii zilei, publicul vizitator, care, în înaintarea către expoziţii şi osuar, a zăbovit în zona lansării editoriale cât au durat alocuţiunile şi celelalte etape ale programului: intonarea Imnului Naţional şi a Imnului Eroilor, serviciul religios în amintirea soldaţilor răpuşi pe fronturile de luptă, oficiat de preotul Gheorghe Nicolescu, ritualul depunerii de coroane din partea instituţiilor implicate în derularea momentului omagial.
În 2018, va apărea al patrulea volum inspirat de Primul Război Mondial, realizat de coautoratul Popescu – Ţucă
Evenimentul prin intermediul căruia organizatorii şi-au propus să comemoreze 101 ani de la intrarea României în Marele Război, a beneficiat de următoarea prezentare, reluată de directorul Alexandru Oprea în debutul acţiunii: „În urmă cu mai mult de un secol, după doi ani de neutralitate, în august 1916, Ambasadorul Edgar Mavrocordat depunea, la ora 21.00, la secretariatul Ministerului Austro-Ungar de Externe, declaraţia de război din partea Regatului Român. Ţelul României nu era altul decât de a alipi Transilvania la patria-mamă. În ritmurile cântecului „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!”, trupele române invadează Transilvania.” În amintirea eroilor argeşeni şi musceleni pieriţi în confruntările armate de atunci – şi nu puţini au fost cei care au plătit cu viaţa -, directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu, şi colegul său, cercetătorul Cornel Ţucă, au revenit la Câmpulung, pentru a lansa noi volume bazate pe tragicele evenimente de acum un veac: „Mărăşti, iulie 1917 – Mărturii documentare şi documente anexe”. Evenimentul editorial s-a consumat la aproape un an distanţă de precedentul, când, a doua zi după vizita preşedintelui Klaus Iohannis, în aceeaşi atmosferă solemnă a Mausoleului Mateiaş, a fost prezentat publicului muscelean volumul „Grupul operativ Rucăr-Bran”, realizat în acelaşi coautorat.
„Sunt deosebit de onorat şi emoţionat să fiu prezent la Mausoleul de la Mateiaş, pe această veche vatră românească, într-un loc încărcat de istorie şi legende, şi să participăm la această frumoasă manifestare organizată de Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Primăria şi Consiliul Local, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Argeş, într-o zi de sărbătoare pentru întreaga ortodoxie, Adormirea Maicii Domnului. Alături de bunul meu prieten şi coleg, domnul doctor Cornel Ţucă, cercetător în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Române „General Radu Rosetti” din Piteşti, suntem la a doua apariţie editorială. Dacă, anul trecut, tot în acest loc, lansam un volum intitulat „Grupul operativ Rucăr-Bran”, care prezenta luptele pentru apărarea acestei trecători a Carpaţilor, prin culoarul Rucăr-Bran, anul acesta, lansăm un alt volum, „Mărăşti, iulie 1917 – Mărturii documentare ”. De fapt, două volume, I şi II. Dacă, acum 101 ani, România declara război Austro-Ungariei şi Armata Română trecea Carpaţii pentru eliberarea Transilvaniei, a Banatului, a Bucovinei – a Transilvaniei străbune -, în 1917, românii erau obligaţi să lupte şi să apere, la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, să salvgardeze statul român, să păstreze un nucleu românesc, în jurul căruia să graviteze românii din celelalte provincii. Şi, în 1918, să asistăm la unirea tuturor provinciilor româneşti şi la împlinirea visului de aur al tuturor românilor. Vă mulţumesc pentru invitaţie, pentru cinstea şi onoarea de a vă prezenta şi acest volum în cadrul Mausoleului Mateiaş.”, a fost mesajul transmis de directorul Cornel Popescu.
Expozeul său a fost continuat şi completat de dr.Cornel Ţucă, acesta referindu-se la iniţiativa de a relata, la împlinirea centenarului, faptele de arme ale argeşenilor şi ale românilor de la Mărăşti. „În acest volum am pornit de la ideea că actorii principali ai atacului de la Mărăşti au fost trupele din cadrul Diviziei a III-a de argeşeni şi musceleni, remarcându-se cu ocazia luptei de la Mărăşti, în mod deosebit, Regimentul 4 Argeş, Regimentul 22 Dâmboviţa şi Regimentul 30 Muscel. De fapt, aceste unităţi au fost cele care au împins trupele austro-ungare şi germane din Divizia 218 până pe Valea Şuşiţei şi Valea Putnei. A fost singura acţiune ofensivă dusă de Armata Română în timpul Primului Război Mondial din 1917, încununată de succes, datorită tenacităţii şi gândirii tactice a generalului Averescu. În 1917, pe 12 august, atunci când, în urma înfrângerii trupelor ruse la Tarnopol de către cele austro-ungare şi germane, ordinul intempestiv al Marelui Cartier General a fost să oprim ofensiva, pentru că generalul Scerbacev, comandantul trupelor ruse, şi-a retras Corpul 60 armată exact din flancul Armatei a II-a Română, fără a ne anunţa. Generalul Averescu a solicitat, totuşi, să continuăm din poziţia în care ajunsesem, să ajungem pe acest aliniament, Caşin – Putna – Şuşiţa, care a permis dezvoltarea ulterioară a altei acţiuni defensive de renume la care au participat argeşenii şi muscelenii. Este vorba despre luptele, de data aceasta, de apărare de la Oituz.”, a precizat dr. Cornel Ţucă. Evenimentele de la Oituz vor constitui subiectul unui volum, care, speră autorii, va apărea la anul.