Fiind perioada concediilor, turiştii sunt poftiţi în Muscel, unde au ce vedea, ce asculta şi ce gusta la pensiunile locale, aprovizionate cu bunătăţi de la stânele de care zona nu duce lipsă. Şi nici de oameni pricepuţi, păstrători ai unor obiceiuri strămoşeşti, pe care, la rândul lor, le transmit copiilor rămaşi ori întorşi acasă. Una dintre frumoasele poveşti, pe care doamnele de la Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara o prezintă gurmanzilor şi, în general, iubitorilor istoriei locale, este „Drumul brânzei de burduf”, şi cu vorbe, şi cu imagini, care sigur vor declanşa pofte şi ploi în gurile pofticioşilor. Interesantă ideea, care a inspirat, nu cu mult timp în urmă, o relatare în presa franceză pe acest subiect apetisant. Şi flatant pentru România, ca în ţara brânzeturilor să se publice un articol despre produsul muscelean. Povestea depănată pe pagina C.I.P.T. Dâmbovicioara are, aşa cum este normal, un personaj principal, Gigi Georgi Tiucă, maestru în prepararea delicatesei locale, un loc al acţiunii, stâna Dealul Sasului, o istorisire captivantă a procedeului prin care laptele proaspăt muls ajunge să umple „coşuleţul” sau „băşica” şi un deznodământ care îi trimite pe cititori direct la piaţă.
Fiecare etapă a reţetei brânzei de burduf din lapte de vacă de la stâna Dealul Sasului, aşa cum am precizat, este ilustrată de mânuitorul aparatului foto, martor şi narator, pas cu pas, al operaţiunilor, deloc puţine, la finalul cărora ne bucurăm de o felie aurie, sfărâmicioasă, care se topeşte numaidecât lângă o mămăligă aburind. Munca brânzarului – şi a fotoreporterului – începe când nici nu se crapă de ziuă, cu procurarea „materiei prime”. Dar mai bine lăsăm cuvintele aşternute de cei implicaţi în munca de promovare a tradiţiilor locului să vă încânte şi să vă convingeţi cât de minunată este Dâmbovicioara prin simplitatea, prin prospeţimea sa şi prin aromele împrăştiate în aerul curat.
„Mulsul vacilor începe la ora 4.00 dimineața, iar, în jurul orei 6.00, este adusă prima tură de lapte la stână (15 bidoane, aproximativ 350 de litri de lapte). Acesta se strecoară, se împarte în părţi egale şi se pune în hârdaie de lemn. La fiecare hârdău se adaugă o măsură de cheag, după care se lasă la coagulat aproximativ 45 de minute. După cele 45 de minute, laptele coagulat se bate şi se lasă din nou 10-15 minute. Apoi laptele bătut și coagulat se adună în sidilă şi se pune în crintă, unde se stoarce, se desface, se frământă, se strânge, iar în sidilă, se frământă din nou, se întoarce și i se pune o contragreutate pentru a sta la presat timp de 5-6 ore. Zerul rămas în urmă se pune la fiert în cazane de 200 de litri, pentru a se obţine urda şi jintiţa care este separată cu fişti (zer fermentat) sau cu oţet. Jintiţa se pune în vase speciale şi se bate pe centrifugă, în timp ce urda se pune în siclie, unde se lasă la zvântat 1-2 zile. După cele 5-6 ore în care se presează, brânza obţinută se pune la zvântat într-o cameră răcoroasă pentru 1-2 zile. La finalul acestor zile, brânza este readusă în stână, unde se pune la fermentat în buduroaie de lemn între 9 şi 14 zile, în funcție de temperatura de afară. După fermentare, brânza se scoate din buduroaie, se curăță şi se toacă, se pune într-un vas de 15 kilograme, unde i se adaugă o măsură de sare. Apoi se frământă, se pune în coşulețe sau băşici şi se consumă după aproximativ 10 zile, în care brânza se mai dospeşte.”
O relatare similară a purtat Dâmbovicioara în presa franceză de specialitate, graţie unui articol scris pentru Est Evasion de către Gabriela Mihai, de la ArtTour Romania, un colaborator statornic al Centrului de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara, împreună cu care a întreprins „ReMarking Romania”, o amplă acţiune, în parteneriat cu Salvamont, de refacere a marcajelor pe opt trasee montane din Piatra Craiului. Reprezentanta „primei asociaţii de publicitate turistică în cinci limbi străine, care promovează România prin proiectele sale”, după cum se recomandă, a vizitat stâna Dealul Sasului, unde a asistat la etapele preparării brânzei, una dintre specialităţile culinare ale bucătăriei tradiţionale din România. Graţie ArtTour, Dâmbovicioara a depăşit graniţele Muscelului, Argeşului şi României, fiind văzută astfel din Franţa: „Valea Dâmbovicioarei, valea prinţilor.” „A fost odată ca niciodată un bătrân care a căutat cea mai frumoasa vale de pe pământ. După ani şi ani de căutare, a ajuns în splendida zonă naturală a Dâmbovicioarei. Cucerit de peisaj, cu munţii săi frumoşi, căderile de apă spectaculoase şi râurile limpezi, a ales să trăiască într-o grotă veche. În zilele noastre, căsuţele pun la dispoziţie camere confortabile, oferind turiştilor un loc în care să se relaxeze şi să se bucure de frumoasa regiune. Sătenii nu şi-au uitat cultura, tradiţiile şi moştenirea. Ei trăiesc în armonie cu natura. Vizitaţi Dâmbovicioara, cea mai frumoasă vale pe care aţi văzut-o vreodată!” Materialul promoţional beneficiază de un clip realizat de ArtTour pentru Est Evasion. „E.M.”