Suprataxarea, aprobată de formă. Nu poate fi aplicată
Deşi suprataxarea proprietăţilor neîngrijite n-a fost aplicată până în acest moment, din cauza perioadei de graţie acordate deţinătorilor de clădiri şi terenuri pentru a întreprinde lucrările menite să-i apere de sancţiunea adoptată prin hotărâre a Consiliului Local, grupul PNL a cerut vehement ca, pentru 2018, să fie valabil pragul maxim de 500%. Asta pentru că n-au avut efect precedentele sperietori cu procente mai blânde de 100%, 200% ori 300%, cu care au jonglat în 2015 pentru 2016 şi în 2016 pentru 2017, diferenţiate în funcţie de tipul imobilului. De data aceasta, liberalii au solicitat imperativ Executivului să fie de acord cu umflarea unui impozit valabil doar pe hârtie cu nivelul maxim permis de lege, de 500%, şi pentru clădirile neîngrijite, şi pentru terenurile nelucrate. Le-au dezumflat elanul colegii mai conectaţi la realitate, potrivit cărora cei care şi-au lăsat proprietăţile să se degradeze aşa se vor comporta şi pe mai departe, fără a fi intimidaţi de un impozit majorat cu 200% sau 500%. Altfel spus, sancţiunea nu-l va mişca suficient de puternic încât să pună mâna la treabă. Mai cu seamă dacă n-are bani să-şi repare faţada, să-şi consolideze balcoanele, să repare gardurile curţilor şi să dea grădinii un aspect plăcut.
În referatul Direcţiei Economice a Primăriei, care a explicat cuantumul taxelor şi impozitelor plătite de câmpulungeni în 2018, s-au preluat prevederi din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, care, la articolul 489, stabileşte anumite situaţii de majorare a obligaţiilor contribuabililor de către Consiliile Locale şi Consiliile Judeţene.
„4.Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, Consiliul Local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Local.
5.Consiliul Local poate majora impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile si terenurile neîngrijite, situate în intravilan.
6.Criteriile de încadrare în categoria clădirilor şi terenurilor prevăzute la alin.(5) se adoptă prin hotărâre a Consiliului Local.
7.Clădirile şi terenurile care intră sub incidenţa alin. (5) se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Local, conform elementelor de identificare, potrivit nomenclaturii stradale.”, redăm un fragment din lege. „Pentru anul fiscal 2018, în baza prevederilor art.489 alin.(5) din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, propunem majorarea impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren cu 200% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, situate în intravilanul Municipiului Campulung (…)”, este propunerea Economicului Primăriei, cu care PNL, după cum am arătat, n-a fost de acord, pe motiv că efectul urmărit de suprataxare va fi maxim în condiţiile unui nivel maxim.
Numai că n-au cui să-l aplice, s-au apărut subalternii primarului. „În general, proprietarii caselor şi terenurilor neîngrijite – în afară de cele ale Primăriei, care nu plăteşte impozit -, sunt plecaţi din ţară.”, a precizat Lucreţia Mitoi, şefa Serviciului Venituri. „Tocmai că sunt plecaţi din ţară, au mai mulţi bani.”, au persistat PNL-iştii să se voteze o hotărâre care nu va putea fi aplicată niciodată. De ce? A explicat secretarul Nicolae Ghinea: „Când a apărut această prevedere legală, a apărut ca să-i sperie pe oameni. Atât. Să-i sperie, fiindcă nu puteai s-o aplici. Dacă legiuitorul a spus „peste trei ani”, ce a avut în vedere? S-o aprobăm ca atare, să-i aducem la cunoştinţă că, peste trei ani, el va fi pasibil să fie sancţionat, dar pentru anul respectiv, când am aprobat-o, n-a apărut nicio normă. Discuţia a fost iarăşi făcută acum la nivel naţional şi urmează ca prin noul Cod, care va apărea, să le reglementeze, să le stabilească clar termenele, dar, deocamdată, ne obligă pe noi să lucrăm pe ceea ce au aprobat acum doi ani. Pentru cele care sunt în litigiu, cum este hotelul, s-au făcut notificări, li s-a adus la cunoştinţă că vor avea de plătit, începând de la anul, impozit majorat cu 300%. Se va întâmpla următorul fenomen, strict din punct de vedere legal, cum văd eu pentru viitor. În momentul în care i-ai constituit debit şi el are o anumită sumă de dat, poţi să-l execuţi. Dacă, de exemplu, are un miliard de plată, l-am executat silit şi i-am luat clădirea şi mă apuc eu s-o renovez.”
„Facem evaluarea din care rezultă costuri de 7 miliarde.”, a punctat Liviu Ţâroiu nerentabilitatea situaţiei descrise de secretar. Înainte de momentul votului, PSD a spus clar că nu este de acord cu 500% până nu va vedea ce efect are sancţiunea mai blândă, de 300%, care a fost redusă pentru 2018 la 200%. A spus-o atunci când Ionel State a cerut insistent să se supună la vot cele două propuneri, a PNL-ului, de 500%, şi a Executivului, de 200%: „Dacă trece bine, dacă nu trece, rămâne cât a fost.” „Nu trece.”, l-a „încurajat” Ţâroiu. Nici colegii de la PNL n-au fost cu toţii de acord cu săltarea sancţiunii la pragul maxim, dar, din solidaritate cu iniţiativa camaradului, au votat pentru.
Chirii mai mici pentru patroni în zona A
În momentul în care s-au manifestat în Consiliu intrigaţi de majorarea unor taxe pentru serviciile oferite de Cimitirul „Flămânda”, liberalii au pus în balanţă tristeţea alegătorilor, care va „costa” mai mult din 2018, cu reducerile de chirii pentru patroni, pe care Primăria intenţionează să le aplice de la anul. Reduceri valabile doar pentru spaţiile comerciale aflate în zona A, pentru care proprietara nu reuşeşte să găsească locatari plătitori de chirie. Aşadar, în prezent, nu produc nimic la bugetul local. Prin urmare, suma percepută de Primărie, care, în anumite locuri, practică tarife mai mari decât privaţii – cazul spaţiului fostei „Cina” – s-a redus, de la 39 de lei, la 30 de lei pe metrul pătrat, pe lună, pentru activităţi comerciale, spaţii de prezentate şi desfacere. Şi tot până la 30 de lei a coborât, de la 33 de lei, chiria pentru spaţiile închiriate în scopul prestărilor de servicii. „În urma multor discuţii cu comercianţii, coroborat cu faptul că avem foarte multe spaţii pe care nu reuşim să le închiriem, din cauza tarifelor mari pe care noi le-am aprobat, am propus o diminuare foarte mică.”, a motivat primarul Liviu Ţâroiu „intrarea la apă” a unor chirii. Noi vom prezenta în continuare toate sumele, pe categorii de închirieri, valabile de la anul.
=Activităţi comerciale, spaţii de prezentate şi desfacere: 30 lei/mp/lună (zona A); 25 lei/mp/lună (zona B); 20 lei/mp/lună (zona C);
=Spaţii aferente activităţilor comerciale de la punctul 1:
-magazii de mărfuri şi birouri: 10 lei/mp/lună (zona A); 8 lei/mp/lună (zona B); 6 lei/mp/lună (zona C);
-holuri, spaţii sanitare: 4 lei/mp/lună (zona A); 3 lei/mp/lună (zona B); 2 lei/mp/lună (zona C);
-depozite de ambalaje aferente activităţilor comerciale: 7 lei/mp/lună (zona A); 4 lei/mp/lună (zona B); 3 lei/mp/lună (zona C);
=Spaţii închiriate instituţiilor de învăţământ şi sănătate: 6 lei/mp/lună (zona A); 6 lei/mp/lună (zona B); 6 lei/mp/lună (zona C);
=Spaţii închiriate asociaţiilor, fundaţiilor sau instituţiilor guvernamentale sau locale: 4 lei/mp/lună (zona A); 3 lei/mp/lună (zona B); 2 lei/mp/lună (zona C);
=Spaţii închiriate pentru prestări servicii: 30 lei/mp/lună (zona A); 21 lei/mp/lună (zona B); 13 lei/mp/lună (zona C);
=Spaţii închiriate la subsoluri amenajate de chiriaşi: 30 lei/mp/lună (zona A); 20 lei/mp/lună (zona B); 17 lei/mp/lună (zona C).