Nici la Schitu Goleşti nu se încasează suficient în contul taxei de salubrizare, după cum a recunoscut primarul în faţa aleşilor, la şedinţa ordinară a Consiliului Local din 25 martie 2017. În alte localităţi muscelene, controalele auditorilor Camerei de Conturi Argeş au scos la iveală situaţii dezastruoase în privinţa colectării de la cetăţeni a contravalorii serviciului prestat de Financiar Urban. Aşezările din mediul rural au adoptat înaintea Câmpulungului sistemul căruia i s-a aliniat şi municipiul, începând cu 2017, însă, din păcate, gradul de încasare atins de unele dintre Primăriile muscelene, care n-au fost suficient de „convingătoare” cu contribuabilii lor, a generat prejudicii în bugetul local, a căror recuperare a fost impusă de Curtea de Conturi administraţiilor publice rurale. Revenind la ceea ce întâmplă la Schitu Goleşti, fostul secretar devenit primar, după votul din 5 iunie 2016, a spus că încearcă încasarea taxei de la un număr cât mai mare de beneficiari ai serviciului oferit de operatorul de salubritate. „În acest sens, în perioada aceasta, se fac deplasări în teren de către toţi salariaţii din Primăria Schitu Goleşti, pentru stabilirea numărului exact de persoane din fiecare gospodărie, care trebuie să plătească taxa de salubrizare. Totodată, populaţia din localitate va fi informată cu privire la obligaţia efectuării şi menţinerii curăţeniei la stradă în dreptul fiecărei locuinţe şi la colectarea selectivă a deşeurilor menajere. Astfel, prin colectarea selectivă într-un procent mai mare, autorităţile locale vor plăti mai puţin la fondul de mediu.”, redăm un fragment din procesul-verbal, care rezumă dezbaterile purtate în plenul întrunirii de la sfârşitul lunii aprilie. Anul trecut, şi înainte de alegeri, şi după, fostul şi actualul Consiliu Local a avut tema gunoiului de mai multe ori pe ordinea de zi a şedinţelor de lucru, adoptând câteva reglementări locale în această privinţă, la care ne vom referi şi noi în continuare.
Un ales a avut o propunere îndrăzneaţă: Primăria să rupă colaborarea cu Financiar Urban
Vara trecută, zonele aglomerate ale comunei Schitu Goleşti au fost propuse – şi chiar a fost adoptată o hotărâre în acest sens – pentru a fi dotate cu platforme betonate împrejmuite, destinate depozitării containerelor de gunoi menajer. Mai precis, cinci platforme, după cum a votat Consiliul Local proaspăt „înscăunat”, mulţi dintre ocupanţii locurilor fiind aceiaşi din mandatul trecut. Amenajările cu pricina erau proiectate a fi amplasate pe drumurile comunale din aşezările cu populaţie densă, identificate astfel: zona de intrare în strada Gara Lăzăreşti, Căminul Cultural Lăzăreşti, uliţa intrare Olteanu – Lăzăreşti, Uliţa Bisericii – Schitu Goleşti, zona Tănăseşti – Schitu Goleşti. Amplasarea lor nu se putea face decât pe terenuri aflate la dispoziţia autorităţii locale.
În cadrul acelei întruniri cu caracter de urgenţă, a existat o propunere cutezătoare din partea unui ales local, care a sugerat renunţarea la serviciile firmei Financiar Urban, iar activitatea prestată de societatea piteşteană să fie derulată de Primărie, după dotarea cu un vehicul în acest scop. Achiziţionarea unei maşini de gunoi şi coordonarea acţiunii de către administraţia locală au fost idei respinse de noua conducere a Primăriei, pe motiv că modalitatea de colectare nu se poate schimba, din cauza parteneriatului cu un operator în domeniu, prin care se realizează colectarea selectivă la nivelul judeţului Argeş, în cadrul unui proiect pilot finanţat din fonduri structurale.
Dar pentru atenuarea senzaţiei de disconfort a contribuabilului, numărul de containere urma să fie suplimentat, în prima fază, cu trei bucăţi. „Este posibilă şi colectarea din poartă în poartă – a intervenit fostul primar Marciel Palaghiu -, dar preţul este mult mai mare, ridicându-se la 8-9 lei pe metrul cub de deşeuri.” Colegul cu care a făcut echipă în mandatul 2012-2016, Ion Tudor, a recomandat urmaşilor lor în funcţiile de primar şi viceprimar să folosească la amenajarea celor cinci platforme stâlpii şi plasele recuperate de la celelalte, construite tot pentru depozitarea containerelor, în cadrul proiectului amintit în timpul dialogului. Fostul edil-şef a avut o nelămurire privind amplasarea în zona de intrare la gară, pe DC 11. „La cât gunoi menajer se colectează acolo, zona va ajunge ca depozitul de la Glina.”, a anticipat Palaghiu. Înlocuitorul acestuia în funcţie a găsit, ca soluţie, „desemnarea unor responsabili de zonă, care să identifice persoanele ce depozitează şi alt fel de gunoi, în afara celui menajer, în vederea tragerii acestora la răspundere.”
„Propun administraţiei locale ca, după ce se efectuează activitatea de colectare de către cei de la Financiar Urban, beneficiarii de ajutor social să cureţe în zona containerelor de gunoi toate resturile rămase în urma colectării.”, s-a exprimat pertinent consilierul Leonard Iliuţă Bragă. Altă situaţie în privinţa căreia fostul primar şi-a manifestat îndoiala că va fi acceptată de cetăţeni a privit amenajarea platformei betonate împrejmuite la Căminul Cultural Lăzăreşti. Singurul loc disponibil era în faţa unor proprietăţi private. „Acest lucru va crea nemulţumire şi disconfort acelor proprietari.”, a precizat Marciel Palaghiu.
O parte dintre aleşi, nemulţumiţi de cum decurge colectarea
La două săptămâni distanţă de aceste discuţii purtate într-o şedinţă extraordinară, subiectul a fost reluat şi la ordinara aferentă lunii iulie. A spus-o franc consilierul Ion Solomon, care a demisionat înainte de împlinirea unui an de mandat: „La nivel de localitate există o problemă nerezolvată în totalitate şi anume colectarea gunoiului menajer. În zona Bănică şi Copăescu, azi se ridică gunoiul şi, în aceeaşi zi, se umplu la loc containerele. Trebuie găsită urgent o soluţie de îmbunătăţire a acestui serviciu!” L-a susţinut colegul Ion Copăescu: „Trebuie rezolvată cât mai urgent disfuncţionalitatea cauzată de colectarea gunoiului menajer în comună.”
Fostul Consiliu a gândit o variantă în care să rezolve şi gunoiul de grajd
Anul trecut, aleşii au fost nevoiţi să adopte o reglementare vizând şi gunoiul de grajd, altă problemă a localităţilor, deşi sătenii care cresc animale sunt din ce în ce mai puţini. Primarul Marciel Palaghiu a iniţiat un proiect de hotărâre, cu patru luni înainte de încheierea mandatului, prin care fostul Consiliu îşi însuşea documentaţia tehnică pentru investiţia „Platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere şi pentru folosirea acesteia în realizarea unor măsuri de combatere a poluării apei din pânza freatică”. Motivaţia care a stat la baza acestei norme adoptate în februarie 2016 a constat, potrivit şefului Executivului de la acea vreme, în faptul că localităţile Ţiţeşti şi Schitu Goleşti au renunţat la un proiect cu acelaşi obiect – platformă de depozitare a gunoiului de grajd -, derulat, însă, prin Ministerul Mediului, întrucât efectivele de animale au scăzut. „A scăzut numărul de vaci, dar a crescut numărul de oi şi capre.”, a precizat Donia Poştoacă, consilier local la acel moment. Vechiul Consiliu a fost de acord cu preluarea de la Ministerul Mediului, Unitatea de management a proiectului „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi”, de către comună, cu titlu gratuit, a documentaţiei tehnice de proiectare, elaborată pentru obiectivul care nu s-a mai realizat. „E.M.”